Lanturile legalismului, de Neil T. Anderson, Rich Miller, Paul Travis

„Am fost un legalist, un performer spiritual, mânat de imboldul de a munci din greu pentru Dumnezeu. Trebuia sa actionez bine, sa arat bine si sa le stiu pe toate cel mai bine; doar atunci credeam ca totul va fi bine.” (Autor Paul Travis)

Biblia vorbeste mult despre spiritual legalist, cel care poate momi credinciosul sa se îndeparteze de har. Cartea aceasta este o încurajare de a ne întoarce acasa la Tatal, la viata îmbelsugata a umplerii prin Duhul.
Viata crestina nu este si nici nu a fost vreodata un efort omenesc de a asculta poruncile lui Dumnezeu din Scriptura. Aceasta înselaciune, dupa cum vei vedea citind cartea de fata, este o forma de legalism foarte raspândita - un crestinism bazat pe performante, opus adevarului potrivit caruia, despartiti de Cristos, nu putem face „nimic” (Ioan 15:5).

Perspectivele profunde asupra Scripturii pe care le prezinta autorii te vor ajuta sa descoperi:
- robia provocata de legalism, rusinea, vinovatia, mândria, spiritul critic si nevoia de a-i controla pe altii;
- calea sperantei si a eliberarii - cunoasterea identitatii tale în Cristos, o întelegere adevarata a harului;
- viata pe care o poti trai acum în El - comuniunea plina de bucurie cu Dumnezeu, Tatal tau, si cu Isus, Prietenul tau.

Neil Anderson este cunoscut cititorilor români si prin alte titluri, îndeosebi prin Cel care sfarâma lanturile robiei si Biruinta asupra întunericului.

Alte detalii:
Format: A5
Coperta: mata
Nr. pag.: 304
ISBN: 978-973-85497-7-7

Cuprins

De la reguli la relaţie……………………………………………………       9

Partea I: Minciunile care leagă

1. Legea ucide………………………………………………………………  26

2. În strânsoarea vinovăţiei…………………………………………….    46

3. Mare ruşine………………………………………………………………  71

4. Alimentând frica……………………………………………………….   94

5. Puterea mândriei……………………………………………………..   114

6. Duşmanii libertăţii…………………………………………………..    134

Partea a II-a: Jugul care eliberează

7. Har ţie!………………………………………………………………….. 160

8. Eul tău cel nou………………………………………………………..   185

9. Trăind ca Isus…………………………………………………………   204

10. Durere dulce amăruie…………………………………………….    225

11. Zdrobirea lanţurilor……………………………………………….    247

12. Vieţuirea în noua Împărăţie…………………………………….    279

Apendice: Despre sondajul „convingeri creştine despre viaţa spirituală şi biserică”………………..           303

Comnezi se pot face aici:

http://www.succeed.ro/shop-online/carti/lanturile-legalismului-de-neil-t-anderson-rich-miller-paul-travis/

(2 vot(uri), medie: 5 din 5)

 Loading ...

• 1
  Oierul :
  Februarie 17th, 2010 at 09:19

  Legamlist sau traitor prin har ? De ce cred unii ca ei pot trasa de mintea lor hotarul dintre cel care doar proclama virtutile crestine si truditorul care se sileste sa le aplice ? Se intampla ca ei, cei care fac legea si stabilesc linia de demarcatie intre unii si altii sa fie doar niste mancatori de pufuleti ! Exemplul lui Saul din Tars, experienta lui, traseul strabatut de el sunt o dovada ca Dumnezeu pretuieste stradania oricaruia, chiar daca luminarea mintii si imbalsamarea inimii ramane ceva mai in urma. Oricum iluminarea este opera lui Dumnezeu pentru fiecare din noi. Atunci cand oamenii ne haituiesc de la legalism la slobozenie prin har e exact ca si cand o fac invers, adica de la har la legalism: e bigotismn !

• 2
  MIRCEA :
  Februarie 17th, 2010 at 16:33

  Biserica zilelor noastre sufera de liberalism ,nicidecum legalism. Uitativa in america unde noua din 10 adolescenti parasesc biserica intre 16 si 21 de ani .

• 3
  outward bound :
  Februarie 17th, 2010 at 19:49

  oierul&mircea/1&2/Pace voua,dragi frati in Isus Domul !.Sant bucuros sa va impartasesc aici,unele constatari personale.Ma aflu in al patru-lea deceniu aici in States, in mult comentata America.Fara exceptie, toate bisericile neoprotestante de aici,ce adera la un control si supraveghiere organizatorica “non-profit”,self-numite “fundamerntaliste”, fara exceptie sant contaminate deopotriva ,atat de legalism cat si de liberalism !.
  Legalismul a fost proliferat in detalii in manualele seminariilor teologice iar liberalismul a patruns foarte adanc in randul membrilor bisericilor prin ….feminism !. Inclusiv sotia mea, a terminat un astfel de seminar la zi…SCHOOL OF THEOLOGY ,graduate school of cristian ministries,with degree received: “Master of Arts”. Odata cu “emanciparea” femeii,drepturile ei, “s-au reliefat” in asa masura (spre sfarsitul anilor ‘70),incat a aparut dictonul:”The smartest thing a men ever said:”YES DEAR!”. Deavolul si-a gasit osteni foarte iscusiti,o neghina aspectuasa si verde, infiltrata adanc in ogor, sa absolve si sa gratieze “pacatul Evei”.Odata reabilitata, avantajata de pozitia ei gratificator-vizuala, numita “sexul frumos” ,a trecut la treaba !.Dupa ce a reusit atat legal cat si emotiv,sa ocupe aceasta pozitie recunoscuta social,barbatul a luat-o de mana, cu serviabilitate de valet, ajutand-o sa urce in pozitia de lider ,de datator de directive, de decizii necontestabile .Si iata acum , ireversibil si ireparabil,in cele mai multe familii, in biserici, in luarea deciziilor din sedintele de comitet, femeia este capul,iar barbatul,cu spirit de conservare reliefat, clipind des din ochi ,Ii da votul, ridica afirmativ manutza !. ACLU-American Civil Liberties Union ,prin proliferarea egalitatii in exprimare, in drepturi ,in degajare si debarasare de tot ce ar putea infrana si incetini “drumul spre adervarata egalitate si libertate” a femeii,in exprimare, in gandire, a reusit !.Azi barbatii s-au resemnat in pozitia lor noua ,”egala in drepturi” cu cea a sotiei,si privesc si asculta docili si supusi pe “doamna pastor”,admira silueta,formele si jocul ei de scena,,lovind cu pumnul si cu Biblia in amvon, gesticuland si strigand lozinci festiv-crestine !.Imbracata impecabil,decoltata fara inhibari ,expresiva, rimelul si rujul bine asortate vestimentatiei.Bratarile se ating si clinchetul lor zglobiu suna in difuzoare iar cerceii,in verigi concentrice, mai mari decat marul discordiei, lovesc si-i ating umerii si gatul.Predica cu vehementa plina de dramatism si transpunere,despre dreagoste si binecuvantari nesfarsite,in rotatii grastioase,in pasi rari si calculati,in jurul amvonului,pe tocuri inalte !.In curand, la noile alegeri din 2012 ,vom vota ,docili si supusi ,cum ne indeamna, tot mai des,mai convingator si mai insistent ,cu voce ascutita,liderii nostrii spirituali !

• 4
  Adi.S :
  Februarie 17th, 2010 at 23:31

  Draga Mircea nu cred ca legalismul i-ar fi tinut in biserici mai mult de-atat pe tinerii din SUA. Nici legalismul nici liberalismul nu-i tine pe oameni langa Isus, ii tine legati de cladiri si departe de Trupul lui Isus, Biserica.

• 5
  MIRCEA :
  Februarie 18th, 2010 at 01:35

  Cand spui tinerilor ca nu conteaza nimic , doar relatia ta cu Isus ,el se intreba ;la ce sa ma scol devreme ,merg la studiu biblic, rugaciune? . Pot face ce vreau ca Isus se uita ,la inima mea ,eu si Isus , si ce treba are pastorul ala de 60 si cu mine .
  Imi plac statisticile si ele spun ca ;acolo unde sunt reguli este si progres. Uitativa la bisericile evanghelice cu ideologie liberala din vest si america si o sa va convingeti .
  Cati babtisti erau in Anglia la 1900 si cati sunt acum .Cati penticostali in suedia in urma cu 30-40 de ani si cati acum ? . Ei au devenit o specie rara, sunt pe cale de disparitie. O fi asta datorita incalziri globale sau a faptului ca sau emancipat. ?

• 6
  George W.Galis :
  Februarie 18th, 2010 at 05:36

  Un frate pastor baptist mi-a spus: “Voi credeti in Duhul”. La noi
  nu se vorbete de El. Trebuie sa credem in Duhul Sfint, trebuie sa cerem calauzirea Lui. Despre martirul Stefan s’a spus ca era plin
  de “credinta si plin de “Duhul Sfint”.

• 7
  Anghel :
  Februarie 18th, 2010 at 12:54

  Legalismul n-a fost dat adata pentru totdeauna.El trebuie actualizat,raportat la timpul prezent.Cine-l actualizeaza? Cugetul tau luminat si calauzit de Duhul Sfant.

• 8
  Anghel :
  Februarie 18th, 2010 at 13:03

  Fr Galis,
  Am o intrebare,o neclaritate,ne legata de subiect.Daca v-o pot adresa si pe ce adresa.Va multumesc anticipat.

• 9
  Rares :
  Februarie 18th, 2010 at 16:22

  Din ce am in citit in articolul despre aceasta carte ar trebui sa inteleg ca Apostolul Pavel si Petru erau LEGALISTI! In articol scrie: “Viata crestina nu este si nici nu a fost vreodata un efort omenesc de a asculta poruncile lui Dumnezeu din Scriptura”.
  Pavel spune in multe randuri ca se lupta, ca se sileste si in acelasi timp ne indeamna si pe noi la acelasi lucru. Vreau sa citez doua versete biblice:

  15 si am in Dumnezeu nadejdea aceasta, pe care o au si ei insisi, ca va fi o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.
  16 De aceea MA SILESC sa am totdeauna un cuget curat inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor. Fapte 24:15,16

  8 Da, suntem plini de încredere, si ne place mult mai mult sa parasim trupul acesta, ca sa fim acasa la Domnul.
  9 De aceea NE SI SILIM sa-I fim placuti, fie ca ramanem acasa fie ca suntem departe de casa. 2 Corinteni 5:8,9

  Apoi chiar Apostolul Petru ne indeamna:

  5 De aceea, dati-va şi voi TOATE SILINTELE ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta….; 2 Petru 1:5

  Si apropo de performante spirituale, noi nu facem ceva ptr Domnul pentru ca se ne mantuiasca. Noi facem totul, inclusiv ne silim sa-i fim placuti Domnului, pentru ca suntem mantuiti si o data ce esti mantuit, nu poti trai altfel!

  Fratilor, cercetati tot si luati ce-i bun(Scriptural)!

• 10
  sergiu tofanel :
  Februarie 18th, 2010 at 17:44

  Nu cred ca trebuie sa mai repet aici lucrurile evidente. Legalismul ucide. Pavel le atrage atentia la Romani, in ce-si pun ei increderea. In lege sau in credinta? Trebuie sa alegem. Nu se poate cu amandoua. Apostolul Pavel vorbeste foarte dur, foloseste cuvinte fara ambiguu: crestinul trebuie sa fie mort fata de pacat, dar si mort fata de lege! Cine-si pune nadejdea in aplicarea legii sa nu se astepte la promisiunile credintei.

  Legalismul ucide credinta. Nu vreau sa incep alte controverse, dar dau ca exemplu pur academic acoperirea capului la fete si femei in biserica. Nu vreau sa incep nici o dezbatere daca aceasta practica este biblica sau nu, o folosesc doar ca exemplu. Atunci cand sora isi acopere capul nu din cauza ca ea crede ca aceasta este voia lui Dumnezeu, ci doar ca sa nu aiba necazuri cu cei din conducere, ea de fapt nu practica ceeea ce crede, ci practica prin credinta altuia (cel care a scris legea). Tot asa, copilul/tanarul care este fortat de parinti sa faca cutare sau cutare lucru, nu din cauza credintei proprii in Dumnezeu, ci de gura parintilor, de fapt el/ea practica o credinta prin procura. Adica, face aceste lucruri nu din credinta proprie, ci din credinta parintilor. Dar atunci cand parintii nu sunt prin imprejurime ce credeti ca se intampla? Atunci cand tanarul devine major, ce credinta practica el?

  Vreau sa spun ca am experiente destul de triste in ceea ce priveste ravagiile legalismului bisericesc. S-a mentionat ca multi tineri parasesc bisericile pentru ca am ajuns prea liberali. Posibil. Experienta mea este ca biserica din care fac parte s-a golit pentru ca cei din conducere, pe ce au imbatranit, au devenit din ce in ce mai conservatori. Ca rezultat, legalismul a creat asa o schisma intre generatii incat tinerii au parasit adunarea. Ceea ce va spun acum nu este exagerare: la ora actuala la noi in biserica exista doar o persoana intre varsta de 20 si 30 de ani. Sunt copii, sunt cateva persoane intre varsta de 30 si 40 de ani, si avem si de 50+, 60+, 70+. Dar tineri, se pare ca atunci cand ajung la varsta majoratului, parca ar fi caini legati care au scapt din lant. Au plecat si nu-i mai vezi.

• 11
  outward bound :
  Februarie 19th, 2010 at 02:39

  O.B.3.Pentru oierul si MIRCEA ,am raspuns la comentariul 1 si 2 in 17 februarie la ora 19:49. Moderatorul “a omis” sa-mi faca public comentariul !.

• 12
  sergiu tofanel :
  Februarie 19th, 2010 at 17:19

  pt 9 si altii

  Dumneavoastra intelegeti ce inseamna legalist? Cum adica, daca cineva se straduieste sa traiasca o viata morala el este legalist? Daca cineva nu se intineaza in pacat, nu se duce la sfatul celor rai, el este legalist? Se pare ca aici se confunda sfintenia (adica separarea de lume) cu legalismul. Una este o virtutie practicata atat de Isus cat si de apostoli, iar cealalta este un viciu, practicat de farisei.

  post 7

  Legalismul trebuie actualizat? Adica daca a fost un cancer pentru religia iudaica, trebiue sa-l actualizam si noi in crestinism? Logica aceasta suna la fel ca liberalismul. Hai sa modernizam moralitatea asa incat sa putem accepta pacatul mai lesne. Liberalismul ucide credinta prin acceptarea pacatului, legalismul ucide credinta prin acceptarea paganatatii. (Religia pagana este totdeauna legalista. Omul face un contract cu idolul lui, si relatia se desfasoara pe baza acestui contract)

  pt 5

  Sunt de acord ca cei tineri sunt de multe ori debusolati de mesajele contradictorii care patrund in biserica. Pe de o parte aud de moralitatea dura (in sensul absolut) a lui Dumnezeu, iar pe de alta parte vad compromisul cu pacatul, o consecinta a liberalismului. Un om care gandeste logic va ajunge sa inteleaga plangerea lui Dumnezeu “… ma cinstesc cu buzele, dar inima lor este departe de mine …” Totusi, si liberalismul, si legalismul sunt doua boli care eventual vor ucide biserica.

  Nu stiu daca este bine sa provoc atatia comentatori aici prin cele spuse. Am daramt si eu multe furnicaruri si n-am scapat fara sau fiu muscat. Dar mi se pare ca multi de aici nu inteleg ce inseamna legalismul. Ei confunda chemarea la sfintenie (separarea de lume) cu fariseismul.

• 13
  Adi.S :
  Februarie 19th, 2010 at 17:21

  E de preferat sa citim cartea si sa discutam pe ea.

• 14
  MIRCEA :
  Februarie 19th, 2010 at 21:04

  Am catevaq sute de carti scrise de americani .Majoritatea sunt cu continut superficial si artificial .

• 15
  carmen :
  Februarie 20th, 2010 at 15:05

  outward bound :
  adica , o femeie nu poate fi lider spiritual, lasand la o parte vestimentatia ei atat de bine analizata .

• 16
  Mircea :
  Februarie 21st, 2010 at 21:49

  Femeia poate fi lider spiritual dar in submisiune fata de barbat.Sunt cazuri cand sora Marie ar putea predica mai bine decat “prea infocatul predicator” dar mai bine sa ascultam de cuvant decat de capacitatea omeneasca.

• 17
  carmen :
  Februarie 22nd, 2010 at 15:08

  Mircea :
  astept totusi sa mai gandesti putin”la rece”.

• 18
  George W.Galis :
  Februarie 22nd, 2010 at 22:43

  Angel: post (8) E-mailu: (gwgalis@hotmail.com)Poti sa i-mi scri.

• 19
  oarecare :
  Februarie 25th, 2010 at 10:19

  Atat legalismul cat si liberalismul sunt rele dar liberalismul e raul cel mai mare iar legalismul fiind raul cel mai mic.Deci,daca cineva mi-ar spune ca trebe sa aleg intre liberalism si legalism atunci aleg legalismul oricand.Amandoua despart credinciosul de Dumnezeu dar legalismul e la distanta de 100 metri fata de Dumnezeu pe cand liberalismul e la 26000000000000000000000km fata de Dumnezeu.
  Cat despre carte,e scrisa de americani si asta spune totul.toata planeta stie cat de destepti sunt americanii.Sunt asa de destepti ca nu stiu cat face 1+1.

• 20
  micutu :
  Martie 1st, 2010 at 20:18

  Faptul ca liberalismul a ajuns sa stapaneasca in bisericiile romane din america - si romania, unde defapt e si mai rau - nu inseamna ca legalismul nu mai e o problema. Dinpotriva liberalismul este doar un rezultat al legalismului, ca un tratament de radiatie impotriva unui cancer, in care radiatia a ajuns sa distruga trupul mai mult decat cancerul, si am realizat prea tarziu ca am folosit tratamentul gresit.

  @mircea - coboara 2 ore spre sud si ai sa vezi ce face legalismul. iar daca ai mai mult timp poti merge spre est aprox 5 ore sa vezi ce face legalismul si acolo.

• 21
  sergiu tofanel :
  Martie 4th, 2010 at 18:21

  pt oarecare, etc
  Doar o scurta diferentiere dintre liberalism si legalism

  Liberalismul incepe de la jumatate de adevar, ca Dumnezeu este dragostea (si ignora faptul ca El este si un foc mistuitor). Pentru un liberal acest principiu inseamna ca jertfa Domnului Isus spala orice pacat (un adevar) dar duce aceasta idee pana la reductio ad absurdum (reducere la absurd): sa pacatuim mereu sa se inmulteasca harul. Deci atitudinea liberala denatureaza lucrarea lui Dumnezeu prin faptul ca firea carnala (adica firea care cauta doar placeri si destrabalari) nu a fost rastignita, ci este promovata peste chemarea la sfintenie.

  Legalismul incepe cu Dumnezeu ca foc mistuitor. Bazat pe acest adevar, fiecare pacat (fiecare vorba gresita, fiecare abatare rituala, fiecare faradelege, fiecare abatare morala) trebuie bagata intr-un registru si apoi balansata cu o fapta buna. Acest principiu redus la absurd este foarte bine ilustrat de Isaia: “… şi pentru ei cuvîntul Domnului va fi: ‘Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo, ca mergînd, să cadă pe spate şi să se zdrobească, să dea în laţ şi să fie prinşi.’…” (Is 28:13)

  Efectele legalismului sunt mai subtile si de aceea sunt mai greu de inteles. In primul rand, cand omul pacatuieste impotriva lui Dumnezeu, nu exista nici o fapta buna pe acest pamant care sa poata ispasi pacatul. Deci legea nu ispaseste, ci doar condamna. In al doilea rand, legalismul promoveaza o dreptate stramba (fariseii fiind acuzati ca tin legea cu strictete dar nu au in vedere mila si dreptatea) care ucide dragostea. Firea omului este si aici promovata mai sus de supunerea in duh. De unde credeti ca izvorasc aceste roade ale firii: “… vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile… ” (gal 5) Acestea nu sunt roadele firii carnale, ci roadele firii spirituale.

  Vreau sa inchei cu in citat din CS Lewis (nici o grija, nu a fost American ), despre liberalism si legalism

  “… placerile carnii sunt rele, dar ele sunt cele mai putin grave dintre toate pacatele. Dar cele mai rele placeri sunt spirituale: placerea de a dovedi ca altii sunt gresiti, de a comanda (si condamna) pe altii, de a strica bucuriile altora, de a sapa pe cineva pe la spate, placerile puterii si a urii. Pentru ca sunt doua naturi in mine, in competitie cu omul care eu trebuie sa-l cuceresc: eul animal si eul diavolesc. Eul diavolesc este cel mai periculos. De aceea un legalist care merge regular la biserica poate fi mai aproape de iad decat o curva. Bineinteles, nu trebuie sa fim nici una, nici alta.”

• 22
  Voyager :
  Martie 6th, 2010 at 07:54

  Dragilor dintotdeauna mesajele legate de acest subiect al legalismului nu au ajutat la nimic ci au dus numai la rau,nu o sa pot intelege niciodata de ce atat de multi crestini se uita in jur si peste tot eticheteaza “legalism”.
  Legalism nu inseamna a pastra poruncile asternute pe paginile Scripturii fiindca fara dar si poate ele trebuie tinute ci eventual acest termen “legalism” ar putea fi acea convingere ca prin fapte si pazire de porunci sunt mantuit dar haideti sa imaginam un scenariu ce are loc in viata fiecarui crestin la un moment dat si anume: omul aude cuvantul si prin lucrarea Duhului care il arata pe Isus el se pocaieste si vine la Dumnezeu dar acum el sta cu mainile incrucisate si te intreaba si pe tine care poate l-ai condus la Dumnezeu - ce sa fac?
  de aici pt. tot restul vietii ce trebuie el sa faca? sa teoretizeze si sa discute toata ziua de har si numai har si sub aceasta “perdea” a harului sa colcaie pacatele sau in urma rugaciunii si citirii Scripturii, lui i se vor deschide ochii treptat si va invata cu fiecare porunca ceva important si anume ca ceea ce facea pana atunci este pacat si nu trebuie sa mai faca.Pe de alta parte tot acesti crestini care toata ziua ar discuta despre legalism cred ca uita un lucru si anume:nu poti sa lasi la o parte fiecare pasaj din Biblie avand caracter de porunca si fiind dezinteresat de ele sa sustii ca tie iti spune Duhul tot ce trebuie si ce nu,nici vorba de asa fiindca de aceea avem Biblia ca sa ne arate cum trebuie sa traim; si apoi chiar credem noi ca un “adevarat” crestin mantuit poate sa traiasca altfel decat inflacarat de dorinta de a fi cat mai mult asemenea lui Isus a carui caracter este descoperit in toate poruncile asternute in Biblie?
  Oricat de dur ar suna adevarul este ca toti acestia nu sunt crestini ci orice altceva - incepand cu acesti scriitori si sfarsind cu toti oamenii care intreaga viata acuza pe ceilalti din jur care se straduiesc sa urmeze cuvantul Lui Dumnezeu, fiindca neprihanirea nu este o stare la care ajunge vreun om candva pe acest pamant ci este o ATITUDINE ca de fiecare data cand cazi sau schiopatezi,sa ceri iertare si sa continui cu puteri innoite, dorind sa pazesti mai mult Cuvantul

• 23
  Zakeu :
  Martie 6th, 2010 at 12:41

  O vorba, rostita cu stima, pentru post 22 si doua, spuse cu acelasi respect, pentru post 21, daca moderatorul permite:
  - Nu stiu pe unde ‘voiajezi’ dumneata, dar recunosc ca agreez modul de gandire prezentat in coment, prin urmare nu cred ca ti se potriveste epitetul cu care zakeu ar vrea sa-i gratuleze pe unii…
  Am doua observatii la cele ce elocvent si cu multa seriozitate prezentati frate “tofanel”; daca se poate vi le-as adresa sub forma de intrebari :
  1. Citez: “Efectele legalismului sunt mai subtile si de aceea sunt mai greu de inteles. In primul rand, cand omul pacatuieste impotriva lui Dumnezeu, nu exista nici o fapta buna pe acest pamant care sa poata ispasi pacatul.”
  Intreb: Vorbind in termenii legii-legalismului… de ce nu faceti legatura cu jertfele pentru vina ? Tatal meu care nu era nici “apostol”, nici preot, ci un simplu plugar, vorbind cu “impresarii” legalismului ii intreba: “…atunci de ce nu practicati si legea jertfelor ? credeti ca daca o lume intreaga nu a putut tine legea fara abatere, voi puteti? Voi credeti ca de aceea a murit Hristos pentru noi ca sa ne ajute sa tinem corect Legea lui Moise ?
  - Si iarasi citez: “Dar cele mai rele placeri sunt spirituale: placerea de a dovedi ca altii sunt gresiti, de a comanda (si condamna) pe altii, de a strica bucuriile altora, de a sapa pe cineva pe la spate, placerile puterii si a urii. Pentru ca sunt doua naturi in mine, in competitie cu omul care eu trebuie sa-l cuceresc: eul animal si eul diavolesc. Eul diavolesc este cel mai periculos. De aceea un legalist care…”
  Intreb: Oare autorul sau traducatorul, ori poate amandoi, nu ar fi trebuit sa spuna “duhul diavolesc din om” in loc de eu-l (meu) diavolesc ? Prin acesti termeni mi s-ar parea mai bine ilustrat fenomenul, ar fi mai in litera si duhul Scripturii… Altfel, ap. Pavel vorbind de cele doua naturi vorbea de una fireasca, lumeasca, adica de jos si de una duhovniceasca, adica de sus… Ati putea sa reveniti cu unele explicatii ? Multumesc frumos.

• 24
  sergiu tofanel :
  Martie 9th, 2010 at 07:18

  Raspunsul scurt la intrebarea nr 1 este acesta: Cand s-au dat cele Zece Porunci, incalcarea oricarei din ele rezulta in condamnarea la moarte. Vedem ca o incalcare usoara, cum a fost cazul omului care aduna lemne in ziua sabatului, (Numeri 15) a fost pedepsita cu moartea. Deci daca o incalcare rituala cere sange de om, cu ce fel de jertfe am putea noi plati pacatele noastre? Jertfele de vina (de ispasire) facute in numele poporului si al preotilor nicidecum nu rezolvau problema pacatelor. Sangele taurilor si al tapilor furnizau doar acces la tronul lui Dumnezeu. Aici legea Mosaica (600+ de porunci) a fost pazitorul zilelor copilariei, cum spune William Barclay. Pavel pune idea aceasta mai succint la Galateni: “… Înainte de venirea credinţei, noi eram supt paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită. Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă” (Gal 3:23-24)

  Pazitorul, sau indrumatorul spre Hristos, a fost Legea, acel paidagogos (cuvantul grec folosit aici care inseamna invatator). Iar acest paidagogos despre care vorbeste Pavel era pu si simplu un sclav - un slujitor in casa stapanului care se ingrijea de invatatura copilului. Datoria lui era sa-l insoteasca pe copil la scoala, sa se ingrijeasca de comportamentul lui, sa-l instruiasca pe copil de morala, comportament, conduita. Insa pedagogul nu era si profesor. El era mai mult ca un tutore. Iar cand copilul ajungea la varsta majoratului, el lasa pe pedagogul sau. Tot asa, scrie Pavel galatenilor, legea este paidagogos-ul nostru, iar cand ajungem la Hristos, trebuie sa lasam lucrurile incepatoare ale legii. “După ce a venit credinţa, nu mai sîntem supt îndrumătorul acesta.” (v 25)

• 25
  sergiu tofanel :
  Martie 9th, 2010 at 08:40

  Pt intrebarea 2

  Traducerea este corecta. CS Lewis se refera la eul animal si eul diavolesc (animal self and diabolical self). Acest fel de identificare este imprumutat din psihologia lui Freud, id, ego, super-ego. Id, sau eul animal, se refera la acea parte a personalitatii omului care cauta doar placerea si evita durerea. Iar atunci cand lasam frau liber eului animal, rezultatele sunt: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrînarea, beţiile, îmbuibările. Ego, sau eul rational, se refera atat la partea intelectuala cat si emotionala a omului omului. Eul rational este acela care se impotriveste cautarii de placeri daca aceasta placere dauneaza persoanei. Ego actioneaza atat la nivel intelectual (analiza riscului) cat si la nivel emotional (frica de pedeapsa, sau frica de consecinte). Un ego care este corupt si intunecat (o minte intunecata) va produce fapte ca închinarea la idoli, vrăjitoria, si alte lucruri asemanatoare cu cele descrise in Romani 1:22-23. Super-ego se refera la acea parte a omului care este condusa de ambitii, virtutii, sau alte principii bune sau rele. Atunci cand super-ego-ul este corupt, rezultatele sunt: vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile (Gal 5)

  O descriere mai formala a psihologiei lui Freud se poate citi aici
  http://fr.wikipedia.org/wiki/Seconde_topique
  http://en.wikipedia.org/wiki/Id,_ego,_and_super-ego

  CS Lewis pune faptele eului animal direct pe seama id-ului, iar faptele eului diavolesc drept pe seama super-ego-ului. Ca sa incadram aceste forme in contextul biblic, trebuie sa citim pasajul de la 1 Tes 5:23. “…Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuş pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos.” Aici Pavel foloseste niste termeni foarte interesanti: duhul, sufletul si trupul - pneuma, psuche si soma. Si aici el pune accent pe penuma, pe duh. Faptele duhului sunt dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blîndeţa, înfrînarea poftelor. Dar in contrast cu duhul, spune Pavel, este firea. Aici el foloseste cuvantul grecesc sarx, care inseamna carne. Dar pentru Pavel, faptele carnii sunt atat de natura fizica (trupeasca) cat si spirituala (diavoleasca). Diferenta dintre CS Lewis si Pavel este tocmai aceasta clasificare: firea care se manifesta in trup si firea care se manifesta spiritual. Curvia se manifesta in trup. Ura se manifesta in duh.

• 26
  ungreiere :
  Martie 9th, 2010 at 10:58

  Daca Vroia , Dumnezeu ne lasa o carte de psihologie…

• 27
  Azgard :
  Martie 11th, 2010 at 18:03

  Hai sa lamurim ceva: ce tot intelegeti voi prin “iesirea de sub har” ca parca unii din lumea asta isi bat joc de Cuvant in cartile si publicatiile lor, adica am iesit de sub pedeapsa legii si acum ce sa facem sa folosim ca si ghidaj traditia sau legea lu’ peste adica nici nu este 100% corecta denumirea Legea lui Moise (vorbind despre decalog ca el este problema sensibila si nu restul)si daca totusi o socotim asa atunci se mai poate face o mentiune si anume ca legile si ma refer cum spuneam la decalog,arata toate cel putin 10 elemente pe care Dumnezeu le uraste si daca le-a urat acum cateva milenii,acum nu le mai uraste si noi ne putem complace in ele? si aici ar fi corect un raspuns da sau nu;
  Dar oricum discutia de fond se cam leaga de 1-2 porunci fiindca la restul majoritatea cad macar de acord ca trebuie urmate dar cam 1-2 sunt interpretate gresit prin viziunea traditiei populare sau a altor motive;Desigur ca legile ceremoniale si “zapisul” pe care erau ele au disparut dar nu discutam de cei care mai cred in acele sute de reguli ca oricum aceia sunt putini ci discutam de cele 10 si daca plata incalcarii lor era moartea si este si va fi pt. totdeauna moartea, tocmai de aceea prin Isus suntem iertati dar tocmai Isus face sa rasune in mintile noastre rasunetul “Dute si nu mai pacatui” si tocmai asta ne straduim sa facem ca doar pacatul este faradelegea(sau cel putin una din definitii).
  Acum un alt lucru lamurit ar trebui sa fie aplicarea de pedepse in trecut de catre Dumnezeu si aplicarea in zilele noastre, pai nu putem sa folosim aceasta diferentiere ca justificare pt. eradicarea legii(repet - vorbesc despre Decalog fiindca nu am treaba si nici unul nu avem cu ceremonialele)deoarece Dumnezeu pedepseste la fel de drept si cu aceeasi finalitate dar desigur in moduri diferite adica exemplul Sodomei si Gomorei este graitor fiindca daca atunci a pedepsit asa si acum nu, asta din cauza ca intre acel moment si acum a venit Isus?sau ca sa arate pozitia lui ferma despre acele pacate comise acolo si pozitia confirmata ori este luata in seama de oameni ori nu.Deci Decalogul cred ca este clar ca reprezinta parte din natura lui Dumnezeu si trebuie luat in considerare fara modificari istorice si stim bine unii dintre noi cam care sunt acelea;cat despre ceremoniale adica cele cateva sute, nu are rost discutat fiindca nici un crestin nu va argumenta ca ele trebuie pastrate asa ca discutia despre legalism trebuie mutata strict la nivelul Celor 10 fiindca oamenii secolului 21 vor tot mai multa libertate reducand la tacere constiinta, ca doar de aia au inventat si teoria-religie a evolutiei ca sa scape de problema pe care creationismul o impune si anume raspunderea fata de Creator.Asa ca aceasta idee de legalism este una falsa si de obicei cele mai corecte biserici sunt acelea din care oamenii contemporani pleaca si acuza ca sunt legaliste ca doar omul vrea comoditate dar ce sa te miri cand crestinii trec la religii orientale sau satanism asa ca problema e doar daca vrem unii sa ne intoarcem la credinta adevarata si pura din trecut sau cautam motive sa ne liberalizam viata tot mai mult

• 28
  Azgard :
  Martie 11th, 2010 at 18:05

  e nevoie de o corectie in prima fraza si anume “iesire de sub lege” nu de sub har

• 29
  sergiu tofanel :
  Martie 12th, 2010 at 17:40

  Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe Muntele Sinai unde i-a dat Legea. Eu sunt Dumnezeul Tau si sa nu ai alti dumnezeu in afara de mine. Sa nu-ti faci chipuri cioplite, pentru ca Eu sunt un Dumnezeu gelos. Sa nu iei numele lui Dumnezeu in desert. Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Si asa continua pana la zece porunci. Legea a fost destul de simpla (zece porunci) iar intentia sa a fost revelatia esentei lui Dumnezeu omului. Aici sunt complet de acord cu Azgard: Decalogul si astazi ne reveleaza acelasi lucru. Cine implineste legea cu desavarsire va fi desavarsit. Cine are doar o singura abatere este vinovat de toata legea si va fi pedepsit cu moartea. Deci natura lui Dumnezeu revelata prin lege este una dura si neinduplecata. Daca ne oprim aici, atunci se pare ca legalismul are sens. Spun aici “se pare” pentru ca pozitia legalista are un defect pe care l-am amintit mai sus: cea mai mica abatere de la Decalog este pedepsita cu moartea. Deci cineva care a tinut legea cu desavarsire toata viata lui, la prima abatere este condamant la moarte. Legea perfecta a lui Dumnezeu permite in sistemul ei doar doua variante: implinire perfecta sau faliment total. Rasplata superlativa (viata vesnica) sau condamnare superlativa (iadul vesnic)

  Imaginati-va Legea lui Dumnezeu (decalogul) in sensul legilor rutiere. Imaginati-va ca orice incalcare de lege rutiera va rezulta in revocarea permisului de condus fara drept de recurs. Daca cineva a depasit viteza limita cu 1km/hr, va fi luat de pe autostrada, i se va lua carnetul de conducere, si niciodata in viata lui nu va mai avea dreptul sa conduca o masina. Daca cineva este neatent si trece printr-o intersectie unde semaforul este galben si-l prinde semaforul rosu, ca pedeapsa, i se va lua carnetul de condus, si niciodata in viata lui nu va mai avea dreptul sa conduca masina. Daca cineva a facut un accident de circulatie, tot asa. Aceeasi pedeapsa. Daca cineva a facut un accident si a omorat pe cineva, aceeasi pedeapsa. Deci in aplicarea legii, si acel care calca viteza limita cu 1km/hr, si acel care omoara pe cineva intr-un accident de circulatie sunt la fel de vinovati. Si aici consta problema: nici un om nu este capabil sa tina legea pana la capat, si toti sunt condamanati pentru ca au calcat-o. CS Lewis (si revin la el aici pentru ca are o ilustratie foarte buna) vorbeste despre legea lui Dumnezeu (moralitatea) in sensul legilor maritime. Si el aseamana omul cu un vapor mai bine sau mai rau intretinut din punct de vedere tehnic. Si spune el, chiar daca intentiile celui care carmuieste vaporul sunt bune, degeaba se straduieste el sa nu se ciocneasca cu altii, sa nu devieze de pe curs, daca carma este stricata. Degeaba incearca el sa ajunga la tinta, daca motorul nu mai merge.

  “Ce rost are sa spui capitanului de vas ce directie sa ia ca sa nu se ciocneasca cu altii daca vaporul lui este asa de stricat ca nu poate fi carmuit de fel? Ce rost are sa pui pe hartie reguli si legi de comportament cand noi stim de fapt ca lacomia, lasitatea, ticalosia, si inganfarea nu ne vor permite sa le respectam? [...] Legea nu poate face omul bun: si fara oameni buni nu se poate sa fie o societate buna … ” (Crestinismul redus la esente)

  Dumnezeu a vazut aceasta problema de la inceput. Si tot de la inceput El a avut in plan nu mantuirea prin lege, ci mantuirea prin credinta. Uitati ce inseamana si credinta:

  “Credinta nu este fapta, meritul, si nici chiar efortul, ci cesarea de la acestea, si acceptarea in locul lor ceea ce altcineva a facut - cu desavarsire si pentru vesnicie”
  (Horatius Bonar)

Tu ce părere ai?