Umblă smerit cu Dumnezeu !

Proverbe 12 – 13
Proverbe 13 : 10 “Prin mândrie se aţâţă numai certuri …”

Mândria … Se spune că acumularea de bogăţie şi înţelepciune poate duce la mândrie. Diferenţele din punct de vedere social, material şi educativ sunt adeseori cauze care duc la formarea de grupări separate de credincioşi în adunare. Chiar şi acumularea de cunoştinţe biblice şi a unei doctrine mai profunde pot să ispitească pe unii la mândrie. Privim noi pe credincioşii altor grupări creştine sau pe lucrătorii lor într-o poziţie cumva inferioară nouă din punctul acesta de vedere? Privim noi de sus pe unii credincioşi care nu au cunoştinţa şi înţelegerea Cuvântului aşa de bună ca a noastră? Cuvinte sau fapte care rănesc pe alţi oameni , izvorăsc dintr-o mândrie care se manifestă prin superioritate. Este ruşinos când creştini mândri se dărâmă unii pe alţii cu comentarii înjositoare şi cu lucruri care rănesc. Este o mândrie care ucide.
Să nu o lăsăm să pătrundă în viaţa noastră. Orice fel de mândrie trebuie să cadă sub judecata lui Dumnezeu şi este mai bine s-o judecăm noi înşine osândind-o şi părăsind-o decât să ne smerească Dumnezeu cu Mâna Lui tare. Profetul Obadia, la versetul 3 ne spune din partea Domnului : “Mândria inimii tale te-a dus la rătăcire … ”. Această remarcă este negreşit o înştiinţare şi pentru poporul lui Dumnezeu de azi.
Smereşte-te înaintea Domnului şi încredinţează-te Lui, iar El va lucra în viaţa ta.

“O, Dragoste Divină, ţine-ne lângă Tine, ca să putem cunoaşte nimicnicia şi să trăim totdeauna spre slava Ta, umblând în credinţă pe acest pământ !” (J.D.N.)

Smerenia, iubit ISUS, e-acel frumos veşmânt
Pe care l-ai purtat supus Tu, Doamne, pe pământ.
Ce minunat e-mpodobit acest veşmânt ceresc!
Ajută-mă, ISUS iubit, şi eu să-l dobândesc !

(Fara voturi)

 Loading ...

Tu ce părere ai?