Societatea Biblica din Romania

ABSALOM, FIUL MEU!

„Îţi las cerul”, Mi-ai şoptit şi ai plecat

Luceafăr al zorilor, cu negru suflet-

Te-ai pogorât într-un pământ uscat,

Şi îngeri te-au urmat în al tău umblet.


În hăul nopţii grele, adânc tu ai căzut,

Piciorul tău s-a-mpiedicat pe stâncă –

Eşti fiul Meu, ce mort Mi S-a născut,

Şi după tine, inima-Mi mai plânge încă.


În blid cu El, tu pâinea ţi-ai întins,

Erai pribeag, străin fugit de-acasă –

Cu suflet alb de lepră, cu ochi stins,

I-ai sfâşiat cu ură, steaua-I luminoasă.


Chipu-ţi frumos şi părul des şi greu,

De ramuri ucigaşe au fost prinse –

Te chem pe nume, Absalom, tu, fiul Meu,

Cu buze roşii - de păcat şi sânge-atinse.


Cine-ar putea să-Mi ştie mistuirea,

Când în Eden, întâi am blestemat –

Aşa a fost să-ţi fie la-nceputuri rostuirea:

„Îţi las cerul”, Mi-ai şoptit şi ai plecat.


Corina Diamanta Lupu

www.phoenixmission.org

1 Stea2 Sele3 Sele4 Sele5 Sele (3 vot(uri), medie: 4.67 din 5)
Loading ... Loading ...

  • 1
    zaharia b :

    Ai parcurs maiestru, Corina, drumul pierzaniei de la Lucifer la Absalom, la Iuda… Cata sensibilitate in a defini ce e hidos si pagubos si ne-a fost sris ca sa ne fie de folos !
    Glorie vesnica Celui ce ne-a salvat din aste prapastii, Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos.

Tu ce părere ai?