Societatea Biblica din Romania

Tu si… atat

Daniela Bojor

Am hoinărit atât şi sunt departe,

Pe-atâtea mii de străzi şi e târziu.

În jur e frig şi simt miros de moarte

şi-n mine sufletul îmi plange de pustiu.


Am hoinărit atât şi n-am cuvinte,

Am plâns în pumn şi, iată, n-am nici glas

Mi-am dat iubirea pe un pumn de linte

şi din credinţa mea ce-a mai rămas?


Ce pot să-Ţi spun acum când m-au prins zorii

Tot hoinănd pe străzi…copil rătăcitor?

Ţi-aş cere să-mi alungi din cale norii

să-mi vindeci rănile ce înca, crunt, mai dor.


Ţi-aş cere să mă strângi cât poţi în braţe,

Ţi-aş cere să mă uiţi pe veci aşa

Şi să nu laşi nicicând să mă înhaţe

himerele ce m-au supus cândva.


Azi sunt sătul de tot şi vreau acasă!

Nu vreau iubiri placate în miros de catifea,

Nu vreau ofrande, maşti de speţa-aleasă…

mai bine în săracă bucuria mea.


Mi-ajunge să Te ţin iar strâns de mână,

Mi-ajunge să te ştiu la dreaptă mea,

Mi-ajunge-un strop de aur în tărână…

mi-ajunge în săracă bucuria mea.

1 Stea2 Sele3 Sele4 Sele5 Sele (2 vot(uri), medie: 5 din 5)
Loading ... Loading ...

  • 1
    marya :

    Felicitari Daniela este superba poezia ,Domnul sa te binecuvinteze sa-ti dea putere si inspiratie sa mai scrii.

  • 2
    mark :

    f fain scri…
    ai si alete poezi…???…sunt aproape sigur k ai. cu asa un talent
    bless u

  • 3
    Ştefan Culda :

    Splendidă poezie! E un progres real şi-n mijloacele de expresie, dar şi în profunzime.Când trăirea îşi găseşte forma potrivită, înseamnă că merită să “hoinăreşti” în poezie. Felicitări.

  • 4
    zakeu :

    “Nu vreau iubiri placate in miros de catifea,
    Si nici nu-mi simt povara mica, bucuria mea…
    Himerele s-au dus, sa nu mai vina vreodata inapoi;
    Cand v-am vazut, ce fericiti erati voi amandoi…

  • 5

Tu ce părere ai?