Fenomenul Twilight şi Biblia

Povestea apariţiei quadrilogiei Twilight (Amurg) este izbitor de asemănătoare cu cea a lui Harry Potter. Succesul internaţional, faima şi îmbăgăţirea autoarelor au venit după ce poveştile lor au fost ecranizate. Ambele autoare au fost refuzate de zeci de edituri, urmând ca, în cele din urmă, cineva să vadă potenţialul comercial al ficţiunilor lor cu mici super-vrăjitori, respectiv vampiri super-simpatici, şi totul să devină peste noapte un fenomen, de fapt două fenomene. Dacă Harry Potter s-a vândut în peste 400 de milioane de copii, Twilight îi calcă pe urme, depăşind în doar doi ani de zile peste 100 de milioane de exemplare.
De unde vine succesul acestor poveşti? Ce le-a făcut atât de popoulare, încât chiar şi tinerii creştini, care nu au citit nicidată Biblia de la un capăt la altul, au citit cu nesaţ (într-o noapte sau două) rând pe rând, volumele lui Stephenie Meyer despre povestea de dragoste dintre vampirul Edward Cullen şi Bella Swan sau abia au aşteptat să apară o nouă parte a ecranizării?
De ce toate cărţile care au apărut în ultimii ani şi s-au vândut în sute de milioane de exemplare şi ale căror ecranizări au adus în vistieriile caselor de producţie sume uriaşe de bani, gravitează în jurul unor idei care intră în conflict flagrant cu învăţăturile Bibliei? Să fie o simplă coincidenţă sau să fie vorba despre împlinirea profeţiei apostolului Pavel că „în vremurile din urmă unii se vor lepăda de credinţă ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor” (1 Timotei 4:1)?
În ceea ce priveşte seria care îl are în centru pe micul vrăjitor Harry Potter perspectiva Bibliei este foarte clară:
• Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrajitor, de descântator; nimeni care să întrebe pe cei ce cheama duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morţi. Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului” (Deuteronom 18:10-12).
• Căci neascultarea este tot atât de vinovată ca şi ghicirea” (1 Samuel 15:23)
• Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute, şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necuraţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, discordia, mânia, neînţelegerile, dezbinarile, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibarile, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moţteni Împaraţia lui Dumnezeu.” (Galateni 5:19-21)
• Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este in iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.” (Apocalipsa 21:8)
În ceea ce priveşte seria Twilight lucrurile sunt ceva mai complicate, pentru că Biblia nu vorbeşte atât de direct despre vampiri şi vârcolaci, aşa că o să încerc să dau o mână de ajutor. Să o luăm de la început!
Twilight prezintă povestea de dragoste dintre adolescenta Bella Swan şi simpaticul vampir Edward Cullen. Intrigile, scandalurile, bătăile, actorrii super-simpatici fac ca povestirea să fie citită pe nerăsuflate. Însă, din punct de vedere spiritual, povestirea este extrem de periculoasă. Personal, cred că atât seria Harry Potter cât şi Amurg au o puternică influenţă demonică, iar simpatia faţă de subiectul în sine, mai mult decât faţă de personaje, poate deschide o uşă înspre ocultims, spiritism şi chiar satanism. Este uimitor felul în care s-a născut ideea scrierii quadrilogiei Twilight. Autorarea, Stephenie Meyer susţine că ideea i-a venit în somn, pe 2 iunie 2003. „M-am trezit dintr-un vis foarte ciudat. În visul meu, două persoane aveau o conversaţie foarte intensă în mijlocul unei păduri. Una dintre ele era o fată adolescentă. Cealaltă era uimitor de frumoasă şi strălucitoare, era, de fapt, un vampir. Discutau despre lucruri precum faptul că se îndrăgostiseră una de cealaltă şi despre faptul că băiatul vampir se simţea irezistibil atras de sângele frumoasei adolescente, dar se chinuia din răsputeri să nu o ucidă.[1]

Un vampir „uimitor de frumos şi strălucitor”? Vă spune ceva lucrul acesta, în special celor cărora aţi citit Biblia? Acestea sunt exact cuvintele care-l descriu pe Satan. Biblia spune că Satan se poate deghiza într-un înger de lumină, frumos şi strălucitor (2 Corinteni 11:14), ceea ce reprezintă descrierea perfectă a caracterului lui Edward. Mai mult, toţi vampirii din Amurg au puteri supranaturale diferite: deşii toţi sunt extrem de rapizi, unii pot să prevadă viitorul foarte apropiat, alţii au simţuri olfactive foarte dezvoltate, alţii au abilităţi de războinici ieşite din comun, iar alţii pot citi şi controla gândurile oamenilor. Unele dintre aceste aspecte oculte sunt atribuite lui Satan şi demonilor lui, iar Biblia ne sfătuieşte să nu avem nimic de-a face cu ceea ce ţine de sfera „împărăţiei întunericului” (cf. Coloseni 1:13).
Seria Twilight glorifică ocultul şi deschide poarta spre o formă de spiritualitate întunecată, ceea ce Dumnezeu interzice cu desăvârşire (Deuteronom 18:9). Dar, s-ar putea să spuneţi, şi sunt sigur că unii dintre voi o să spuneţi, că, atât Harry Potter, cât şi Twilight sunt nişte ficţiuni nevinovate ca nu fac nici un rău nimănui şi, prin urmare, nu ar trebui să le caracterizăm critic, ci doar să le urmărim, să ne bucurăm de acţiune şi…gata. Însă lucrurile nu stau chiar aşa. După ce Harry Potter a început să fie ecranizat, vânzarea cărţilor despre magie a explodat. Au luat fiinţă şcoli de magie şi vrăjitorie (fără acreditare) şi sute de tineri au început să le frecventeze, iar unii au alunecat atât de jos încât s-au alăturat grupurilor sataniste.
Referitor la Twilight, după ecranizarea primei părţi a quadrilogiei, s-a sesizat o tendinţă crescândă a grupurilor care studiază fenomenul într-un cadru organizat şi chiar experimentează consumul de sânge. [Este suficient să daţi un search pe google şi vă veţi convinge singuri.] Joseph Laylock, autorul unei cărţi despre „vampiri contemporani” explică faptul că aceştia se caracterizează ca fiind persoane cu deficienţe de energie şi au nevoie de consumul de sânge pentru a suplini aceste deficienţe. Nu vi se pare interesant că în Levitic 19:26 interdicţia consumului de sânge este pusă în acelaşi verset cu interdicţia de a umbla după lucruri oculte? Iată ce spune textul: „Să nu mâncaţi nimic cu sânge. Să nu ghiciţi după vârcolaci…”
O altă idee periculoasă pe care o regăsim în Amurg este cea a „salvării”. Când Carlise, capul familiei de vampiri care o protejază pe Bella, l-a transformat pe Edward în vampir, spune că „l-a salvat”, iar Edward spune despre sine că „a fost născut din nou”.[2] Alice, una dintre memebrele acestui clan, aseamănă procesul răspândirii sângelui otrăvit prin corpul ei, cu cel al transformării, al vindecării sau schimbării. „Inima trebuie să înceteze să mai bată, iar procesul convertirii să înceapă, spune ea.”[3]
Otravă vindecătoare şi transformatoare? Demonizare văzută ca „naştere din nou”? De unde şi până când? Isaia spunea în urmă cu 2.700 de ani: „Vai de cei ce numesc răul bine şi binele rău, care spun că întunericul este lumină şi lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă şi dulceaţa în loc de amărăciune. Vai de cei ce se socotesc înţelepţi şi se cred pricepuţi” (Isaia 5:20).

Această răsturnare a valorilor nu este deloc întâmplătoare în ficţiunea lui Stephenie Meyer. De exemplu, imaginea de pe coperta primului volum, în care două mâini ţin un măr pe care-l oferă celor ce se apropie de carte, este împrumutată din naraţiunea biblică a Genezei referitoare la pomul cunoştinţei binelui şi răului, despre care Dumnezeu spusese că, în ziua în care Adam şi Eva vor mânca din el, vor muri negreşit (Geneza 2:17). Meyer spune: „Mărul de pe coperta primului volum Twilight reprezintă fructul interzis, pentru că întotdeauna am fost atrasă de expresia „pomul cunoaşterii binelui şi răului. Nu este aceasta ideea după care tânjeşte Bella? O cunoaştere a ceea ce este binele şi răul… Îmi place ideea simplităţii imaginii. Pentru mine, înseamnă: ALEGERE.”[4]
Ideea autoarei Twilight nu este altceva decât un ecou al Satanei din Eden: „Hotărât că nu veţi muri. Dar Dumnezeu ştie că, în ziua în care veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul” (Geneza 3:4-5). Meyer face parte din cultul mormonilor, care vede căderea lui Adam şi a Evei în păcat ca „o cădere în sus”, o cădere necesară, pentru că în felul acesta, omenirea a putut cunoaşte singură calea spre deificare. Ideea este perfect ilustrată în carcaterul Bellei, care îşi depăşete condiţia umană şi devine, în cele din urmă, un vampir frumos şi perfect; devine o zeiţă – ceea ce reprezintă doctrina de bază a mormonismului: deificarea. Acesta este mesajul seriei Amurg: omul poate trăi veşnic fericit fără a avea o relaţie personală cu Dumnezeu şi fără a fi necesară iertarea de păcat şi mântuirea prin Domnul Isus Cristos.
Dincolo de faptul că mulţi sunt confuzi în ceea ce priveşte existenţa vampirilor sau vârcolacilor, şi cărora trebuie să le spunem că, din perspectivă biblică aceştia nu există cu adevărat – adică nu există persoane nemuritoare, care să se hrănească cu sângele altor persoane – [excenticitatea celor care se declară vampiri şi consumă sânge este cu totul altceva, este o formă de satanism, de imitare a unui model diabolic de a fi]; dincolo de supra-idealizarea acestei poveşti de dragoste cu steroizi, un exemplu cât se poate de evident de pornografie emoţională; dincolo de felul bolnăvicios şi batjocoritor în care Meyer se joacă cu cuvintele şi conceptele biblice – vezi „And so the Lion fell in love with the Lamb” – referire directă la vremurile mesianice în care leul şi mielul vor locui împreună, cel mai mult mă deranjează lipsa de discernământ a unor creştini care văd în povestea de dragoste din Twilight, echivalentul biblic al relaţiei dintre Cristos şi Biserică. Blogosfera abundă în mesaje şi comentarii ale unor creştini care spun că vampirul Edward Cullen este întruchiparea lui Cristos, iar Bella cea a Bisericii. Am citit despre grupuri de tineri creştini care au urmărit filmul împreună şi apoi au tras concluzia pe care am amintit-o. Şocant! Apostolul Pavel spunea că trebuie să fim vigilenţi ca „Nimeni să nu ne fure cu… o amăgire deşartă…” (Coloseni 2:8).
C.S. Lewis spunea că: „Dacă Satan nu poate convinge pe cineva că el nu există, va încerca să-l fascineze cu ceea ce face.”

1. www.stepheniemeyer.com/twilight.html
2. Stephenie Meyer, Twilight, p. 342.
3. Ibid., p. 414
4. www.stepheniemeyer.com/twilight_faq.html

(2 vot(uri), medie: 5 din 5)

 Loading ...

• 1
  Ana-Maria :
  septembrie 9th, 2010 at 13:20

  Excelent articolul!
  Felicitari autorului pentru adevarul spus direct si pentru documentarea despre un subiect dureros!
  E un semnal despre varful unui iceberg. Pericolul e mult mai mare decat ceea ce se vede, si e mascat.
  Satana ne-a cerut pe fiecare sa ne cerna ca graul.

• 2
  Alexandra :
  septembrie 9th, 2010 at 14:30

  Am vazut cele 3 parti pana acum, dar regret ca am pierdut 6 ore din viata mea urmarind un film incredibil de prost…de la idee pana la finalizare, multiple accente telenovelistice(gen personajul principal, Bella e buricul pamantului si “vampirii” si “varcolacii” se aliaza ca sa o salveze) si replici extrem de siropoase(il iubeste si pe varcolac, dar pe vampir il iubeste “mai mult”)…nu inteleg cum a putut avea atata succes…nu mai vorbesc de substratul satanic…nu-l recomand nimanui…decat pasionatilor de telenovele…

• 3
  CelCeCiteste :
  septembrie 9th, 2010 at 15:04

  Bun articol! Chiar bine scris. Am totusi o nelamurire: din moment ce Biblia face referire la vrajitori, ii stigmatizeaza ca fiind inselatori, ori ca fiind stapanii unor puteri intunecate?

• 4
  elena :
  septembrie 9th, 2010 at 19:06

  Mi se pare un articol reusit si real.Intr-adevar asa este multi tineri chiar si crestini si-au pierdut multe ore vizionand sau citind volumele.Totusi cel ori cea care a scris articolul are cunostinte mai mult decat suficiente despre acest film lucru care ma face sa cred ca a vizionat mai mult sau mai putin filmul.Nu este un repros ci doar o constatare.

• 5
  CelCeCiteste :
  septembrie 10th, 2010 at 09:53

  Alexandra, tin minte ca in urma cu destul de multi ani, auzeam unii oameni vorbind despre capacitatea de a arde otrava, adica de a face fata raului, inclusiv la nivel fizic. Daca ne referim la Isus ca fiind cel ce a venit sa ia asupra sa pacate lumii, eu cred ca el tocmai asta facea si asta este esenta exemplului sau. Nu zic sa consumam zilnic astfel de mizerii, precum filmul comentat, dar cumva trebuie sa ne formam imunitatea.

• 6
  dacian goicovici :
  septembrie 15th, 2010 at 09:04

  Ma gandesc ca daca autorul ar fii trait pe vremea lui J. R. R. Tolkien si a lui C S Lewis (pe care il citeaza), ar fii scris un articol acuzand si scrierile acestora care abunda de vrajitori si magie. Foarte fain.

• 7
  dacian goicovici :
  septembrie 15th, 2010 at 09:36

  Spre exemplu:
  http://stevebrownetc.com/2007/07/blogs/the-guest-room/harry-potter-even-worse-than-the-smurfs/

• 8
  Voyager :
  septembrie 22nd, 2010 at 10:30

  “Ma gandesc ca daca autorul ar fi trait pe vremea lui J. R. R. Tolkien si a lui C S Lewis (pe care il citeaza), ar fii scris un articol acuzand si scrierile acestora care abunda de vrajitori si magie. Foarte fain.”

  Daciane te rog nu indrazni sa compari harry potter sau twilight cu scrierile geniale ale unora din cei mai mari oameni din ultimele secole ( J. R. R. Tolkien si C S Lewis ).Da in respectivele scrieri apar vrajitori si magie dar si in Biblie apare raul si binele dar e o diferenta intre a le expune pe amandoua intr-o scriere si in a face “inlocuiri si schimbari de inteles” uneori chiar cu tenta demonica asa cum e cazul in potter sau twilight.Gandeste-te spre exemplu ce sentimente trezeste scena sacrificarii voluntare a leului Aslan din “Chronicles of Narnia” a lui Tolkien care e imposibil sa nu te puna pe ganduri macar pt. cateva secunde si sa iti aduci aminte de marele eveniment de acum 2 milenii si pana la urma asta e stilul celor doi si anume de a crea 2 lumi imaginare dar care oglindesc pe undeva universul cazut si fac diferenta clara intre bine si rau ceea ce nu e cazul in scrierile moderne cum e si cea care face subiectul discutiei.

• 9
  dacian goicovici :
  septembrie 22nd, 2010 at 15:19

  A, nu indraznesc sa le compar, mai ales daca nu imi dai tu voie.
  Nu mi se pare sanatos ca daca ai citit o asemenea carte sa fii numit simpatizant al vampirilor sau al vrajitorilor.
  Un al doilea lucru este ca banuiesc, ca cei care infiereaza aici cartile, nici macar nu le-au citit, practica pe care o consider necrestina.
  Ok, daca caracterizezi Twilight ca fiind o scriere slaba si siropoasa, pentru adolescenti, fara valoare literara, te sustin. Dincolo de asta, nimic.
  La Harry Potter nici macar asta nu se poate spune.

  Ok, se citeaza versetul din Apocalipsa si altele.
  “Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este in iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua”

  Toate aceste versete vorbesc nu doar despre vrajitorie si ghicire ci despre necredinta, frica, inchinare la idoli, minciuna, etc. Cand concluzia ta din aceste versete este ca citind o carte(sau urmarind un film) despre vrajitorie te desparti de Dumnezeu, este cel putin tendentios daca nu ignorant. Daca te vrei echidistant, ar trebui sa aplici acelasi tratament si celor care citesc carti despre minciuna, inchinare la idoli, necredinta, frica, adica toate lucrurile amintite in versetele citate. De ce nu faci asta?

  Faptul ca acuzi acum Harry Potter de anticrestinism, imi arata clar ca n-ai citit cartile, si deci nu mai avem ce discuta. Cand acuzi ceva, ar trebui sa cunosti acel ceva.

  Este aici un interviu interesant, daca ai rabdare vreo 40 de minute, poate te ajuta sa vezi problema si din alta perspectiva.
  http://stevebrownetc.com/2007/09/podcasts/steve-brown-etc/fantasy-reality-christianity/

• 10
  Voyager :
  septembrie 23rd, 2010 at 19:49

  ” Cand concluzia ta din aceste versete este ca citind o carte(sau urmarind un film) despre vrajitorie te desparti de Dumnezeu, este cel putin tendentios daca nu ignorant. ”

  pana la urma exact asta e concluzia si daca oferi tu una mai buna o sa o ascult

  ” Daca te vrei echidistant, ar trebui sa aplici acelasi tratament si celor care citesc carti despre minciuna, inchinare la idoli, necredinta, frica, adica toate lucrurile amintite in versetele citate. De ce nu faci asta? ”

  hai fi serios ca acest rationament nu are ce cauta in discutia asta,ca doar exact asa gandesc si cei ce spun ca daca nu putem pazi toate poruncile mai bine sa nu pazim nici una si sa facem ce vrem ( desigur ca nimeni nu spune asa ceva in mod direct dar prin intermediul unor idei mai “filozofice” asta denota)si in plus as reactiona la fel si pt. alte carti bazate pe minciuna etc. dar acum discutam de aceste subiecte dci sa ne limitam la ele

  ” Faptul ca acuzi acum Harry Potter de anticrestinism, imi arata clar ca n-ai citit cartile, si deci nu mai avem ce discuta. Cand acuzi ceva, ar trebui sa cunosti acel ceva. ”

  Trebuie sa iti spun ca totusi cunosc Harry Potter si in rationamentul tau tu deduci ca nu cunosc fiind il acuz de anticrestinism ceea ce e destul de interesant mai ales ca ai oferit tu insuti raspansul prin verstul din Apocalipsa ca doar si de acolo se vede ca nucleul pe care e construit Harry Potter adica magia e anticrestin.Stii cum e,ca oameni ne plac multe lucruri dar faptul ca ne plac sau ni le imaginam ca fiind pozitive nu le face sa si fie

• 11
  michelinebeaulieu :
  septembrie 24th, 2010 at 09:29

  celceciteste
  decit sa ard otrava,mai bine spun lui Dumnezeu ca cineva m-a otravit
  sa-si primeasca pedeapsa!
  altfel,mai otraveste si pe altii

  groaznic mi se pare ca “astia” au niste capacitati anume cu care “actioneaza”,capacitati pe care Dumnezeu le-o fi distribuit altora,buni.Inseamna ca o nedreptate o fi fost pe undeva…

• 12
  CelCeCiteste :
  septembrie 24th, 2010 at 10:08

  Micheline, nu doresc nimanui pedeapsa, doresc se se indrepte. Iar despre otrava, ca si forma a raului, imi doresc sa o pot arde, sa o anulez. Primul pas in lupta cu intunericul este sa incetezi sa iti mai fie de el.

• 13
  michelinebeaulieu :
  septembrie 24th, 2010 at 10:21

  oamenii anuleaza otrava partial,Dumnezeu stie pe de-a-ntregul.frumos ne sade sa nu-I spunem ce patim de la satana si sa ne descurcam noi?
  frumos sade unui copil sa nu spuna parintelui ca a patit ceva rau,sa stearga singur urmele raufacatorului si sa-i doreasca indreptarea???
  daca-l pedepseste sau daca-l pupa pe raufacator,e chiar treaba lui Dumnezeu,nici nu vreau sa stiu,ca nu e treaba mea,oricum,s-a dovedit ca asta streseaza oamenii foarte mult si pe Dumnezeu deloc.

• 14
  dacian goicovici :
  septembrie 27th, 2010 at 14:56

  @ Voyager

  “exact asa gandesc si cei ce spun ca daca nu putem pazi toate poruncile mai bine sa nu pazim nici una si sa facem ce vrem ” —-> Scrie in Biblie ca cine implineste toata legea si calca o singura porunca se face vinovat de toate.
  Din ce spui mi se pare ca reiese ca ar trebui sa pazim doar poruncile pe care putem sa le pazim. Asa e sau mi se pare?
  Solutia nu este sa nu le pazim pe nicicare, ci sa ne luptam prin Duhul Sfant sa le pazim toate.
  La fel si cu cartile, nu inteleg de ce doar tipul asta de carti sunt acuzate.
  “si in plus as reactiona la fel si pt. alte carti bazate pe minciuna etc. dar acum discutam de aceste subiecte dci sa ne limitam la ele”
  -ok, te rog sa imi indici pe site-ul asta sau alte siteuri crestine articole care condamna carti care prezinta aspectele din versetul din Apocalipsa.

  Hai sa iti spun care este concluzia mea. Consider practicarea ocultismului de orice fel un pacat.
  Iata ce mi se pare deplasat:
  1)A citi o carte in care personajele sunt vrajitori te face vinovat de pacatul vrajitoriei.
  2)Ca a citi o carte in care personajele sunt vampiri sau varcolaci inseamna ca crezi in existenta vampirilor.

  De asta nu imi plac discutiile de gen forum sau “comment” la un articol, pentru ca sunt persoane care iau doar parti din comentariul meu, cum ai facut tu, la care prefera sa “raspunda” si pe celelalte le fac uitate. Adica, daca dai un raspuns mi-ar placea sa prezinti argumente pentru toate ideile pe care le-am expus. Daca nu, nu.
  Iata de ce nu voi mai comenta la subiectul asta (sper sa ma pot abtine)

• 15
  Voyager :
  septembrie 30th, 2010 at 01:36

  raman la ce am mai spus,fiecaruia din noi ne plac multe lucruri dar aceasta nu le face automat bune si corecte si astfel de carti care nu au nimic bun si folositor dar absolut nimic, nu sunt de recomandat din perspectiva crestina,sunt atatea lucruri mai “mici” pe care le facm zi de zi si tot pacate raman dar ocuparea timpului cu astfel de carti total “intunecate” e intr-adevar un pacat si asta dupa ratiunea intregii Biblii sau pur si simplu dupa constiinta;cum spuneam mai sus daca te opresti de ex. la scrierile lui C.S. Lewis acestea te inspira si te ajuta fiind scrise din perspectiva unui crestin si avand subcontinut biblic dar scrierile celor cu inclinatii agnostice, gnostice , ocultiste nu pot sa faca dect rau si pana la urma principul roadelor e valabil si aici ca peste tot,fiecare lucru se poate cataloga dupa ce rod ofera

• 16
  dacian goicovici :
  septembrie 30th, 2010 at 12:13

  Bine, ramai la ce ai spus. E mai usor decat sa dezbati pe baza de argumente.
  Na, iata ca nu m-am putut abtine.

Tu ce părere ai?