INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN ŢENE PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

„Critica literară dă contactul cu opera ca lucru înfăptuit…”

- Domnule Al. Florin Ţene cunoscând faptul că dumneavoastră aţi debutat cu poezie la vârsta de 18 ani în revista clujeană TRIBUNA, îmi permit să vă întreb, cât din viaţa omului este poezie?

Al. Florin Ţene – În luna mai se împlinesc 50 de ani de la debutul meu cu poezia Eu m-am născut când… De atunci tot scriu şi public. Având în vedere că omul prin construcţia sa psihică este o fire contemplativă şi imaginativă, că din cele mai vechi timpuri el a creeat mitul Edenului/Paradisului/Raiului, cu accepţiunea lor mitic-terestră, creştin-celestă sau secundă (apartenenţa dublă a omului la profan şi la sacru prin dualismul, cum zice Ion Popescu Brădiceni, caracteristic materiei spirit), viaţa omului e plină de poezie. Finalmente Poezia a demarat pe teren magico-mitic, s-a dezvoltat ca idee sau ca viziune religioasă şi culminează ca idee sau viziune filosofică-utopică şi, după aceea, social-politică. Poezie este ducerea la grădiniţă a copilului, plimbarea cu familia în parc, cu prietena şi prietenii, întoarcerea acasă cu un buchet de flori, pescuitul pe marginea unei ape, privirea unui tablou, etc. Poezia îşi dezvăluie existenţa şi menirea în viaţa socială a omului, este inventarierea idealităţilor, iar poetul nu face decât, prin inspiraţie,transpiraţie şi talent să o aducă  în semiotic, în paradisul cuvintelor. Poezia nu este numai muzică şi nici numai o suită de imagini. Nu este însă nici o simplă suită muzicală de gânduri. Este o suită muzicală de gânduri emoţionale.

- Cât din viaţa dumneavoastră este scris?

Al. Florin Ţene – De când am început să scriu poezie, de la vârsta de 14 ani, visând pe malul râului Olt sau pe Dealul Viilor drăgăşenene, citesc şi scriu. De pe atunci scrisul a devenit pentru mine o profesie. În acest context am îndrumat şi pe alţii să abordeze frumoasa îndelednicire. Am înfiinţat Cenaclul Literar Gib.I.Mihăescu, la Casa de Cultură din Drăgăşani, pe când eram elev în clasa 10 la liceu, ( influenţându-i pe Virgil Mazilescu, Nicolae Cochinescu-procuror, azi judecător la Curtea Constituţională, Radu Vasile ,fost Prim Ministru, i-am convertit să scrie poezie, numai pe Mugurel Isărescu nu am putut), apoi prin anul 1963 am înfiinţat la Baia Mare Cenaclul Literar Nord, pe când eram student (aici i-am făcut să se aplece asupra poeziei pe Vasile Radu Ghencianu, Iuga, pe pictorul Oros, colaborând fructuos cu cenaclul din Satu Mare condus, pe atunci, de Petre Got). Cenacluri ce funcţionează şi astăzi. Pentru mine poezia nu este ceva adăugit gândirii, ci este desăvârşirea acesteia. Şi când nu scriu gândesc la ce ar urma să scriu.

- Criticul este cel care îşi pune pecetea pe operă, sau este doar un reper?

Al. Florin Ţene – Unii afirmă că, de-a lungul istoriei literare, critica a fost şi este o afirmare a valorii. Spuneam altă dată că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Critica reprezintă în general judecătorul şi cenzorul care alege ce este bun de ce este rău, dar se pune întrebarea, cine alege critica bună, obiectivă, de cea rea şi subiectivă? Cine îi dă dreptul unui critic să dea verdicte, când Istoria Literaturii ne dovedeşte că s-au făcut multe greşeli în acest domeniu? Şi acum, şi în regimul comunist-criminal, criticii au răspuns unor comandamente ale propagandei de partid sau a unor grupuri de interese, sau mai bine zis unor găşti. Critica literară, în general, este o ştiinţă, ea vine să asigure corespondenţa construcţiei sistemului cu teoria sistemului. Misiunea criticului litarar este dificilă, dacă nu este şi scriitor sau poet, căci venind din interiorul acestui univers al creaţiei poate înţelege mai bine elementele pe care se întemeiază creaţia literară.Vorba proverbului românesc: Teoria ca teoria, dar practica ne omoară.

După ce m-am întors de la Bruxelles, în urma unei burse în structurile UE de şase luni,am constatat, prin anul 1997, că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse şi texte experimentaliste ce nu spun nimic(vezi poezia poeţilor obzecişti) începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut, după 1989, noul curent pe care l-am denumit globmodernul, care îmbină elementele tradiţionale din litaratură cu modernismul, este o întoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne ale stilului şi esteticului oferite de noile concepţii despre literatură. Teoretizarea globmodernului am făcut-o în publicaţia Curierul Primăriei şi în prestigioasa revistă Oglinda Literară. Georges Poules sublinia că în timp ce conştiinţa critică este formată din conştiinţa inerentă a operei care este efervescentă şi puternică, evident, primul plan, şi conştiinţa surprinsă a iubitorilor de literatură. În final.dacă creaţia literară este fructul talentului şi transpiraţia autorului, lucrarea criticului este”parazitul” acestui produs .Pecetea pe operă a criticului nu există şi nici un reper nu este, e doar o formă de a reecrea stângaci o operă pe înţelesul cititorului, care oricum nu o citeşte. Critica literară dă contactul cu opera ca lucru înfăptuit,creaţia ne dă distanţa faţă lucruri.

- V-aţi apropiat de teatru,editând şi o culegere de cronici. Credeţi că fiecare om joacă un rol?

Al. Florin Ţene – Volumul Un teatru cât o inimă este a 23-a carte a mea, şi este rodul a zece ani de călătorie la Petroşani pentru a viziona spectacolele de la Teatrul Dramatic I.D.Sârbu, unde era director prietenul Dumitru Velea, scriitor, poet şi dramaturg de o mare fineţe. Când ne naştem Dumnezeu ne pune cu degetul pe frunte o pecete,pe care noi o numim destin. În limita acestuia fiecare dintre noi ne jucăm rolul primit.Oamenii de ştiinţă spun că pecetea pusă de Dumnezeu se numeşte ADN. Însă acest rol îl putem modifica, nu în totalitate,  prin voinţă proprie. De câte ori scriu sau vorbesc, scriu şi vorbesc cuiva anume, iar calitatea cuvântului meu este corespunzătoare calităţii celui care mă citeşte sau mă ascultă.

- Cât se scrie în România, cât se citeşte şi cât e calitate?

Al. Florin Ţene – Şi înainte se scria şi acum la fel ca atunci foarte mult. Spre deosebire că atunci nu se putea publica. Din motive că acel scriitor nu făcea parte din system (activist de partid,redactor la edituri şi reviste,de fapt şi aceştia erau un fel de activişti de partid). Dacă înainte pentru a fi publicat trebuia ca autorii să scrie în spiritul realismului socialist, deci prost, acum pentru a fi citit trebuie să coborâm ştacheta la dulcegării romanţioase pentru a fi citit. Tot prost. Fiecare artă, spunea Tsatsos, în parte exprimă epoca ei. Dar vai şi amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om. Doar din când în când, ca un ghiocel, de sub mantaua de zăpadă a literaturii proaste, mai scoate capul o operă bună. Care nu este observată de criticul grăbit să-şi laude amicii, sau mastodonţi umflaţi de propaganda comunistă. Vezi „istoria” lui Alex Ştefănescu.

- Domnule Ţene vă rugăm să ne daţi câteva date despre Liga Scriitorilor al cărui fondator şi preşedinte sunteţi.

Al. Florin Ţene – În anul 1997 am  beneficiat de o bursă la Bruxelles în structurile Uniunii Europene timp de 6 luni, urmare faptului că am primit Diploma de ziarist european. Acolo în Belgia am văzut că erau 5 asociaţii scriitoriceşti ,toate egale în drepturi şi obligaţii în faţa guvernului belgian şi a Casei Regale. Atunci mi-a venit ideea de a democratiza şi la noi mişcarea scriitoricească. Uniunea Scriitorilor a rămas sclerozată în proiect. Se  face vinovată de multe nedreptăţi aduse unor scriitori. Din 1948 de când a fost înfiinţată această Uniune Sovietică, alfel nu pot s-o denumesc, au fost excluşi mari scriitori (Blaga, Radu Gyr, şi mulţi alţii) şi a făcut jocul politic partidelor de la guvernare, atunci din plin,şi acum.Nu de mult au murit doi scriitori importanţi,membri  US, Cezar Ivănescu şi Valentin Taşcu, iar US nu a făcut nimic pentru înmormântarea lor, şi nici pentru ajutorarea familiilor.

Astfel, în 2006, septembrie 8, am avut şedinţa de constituire a Ligii Scriitorilor din România. Aceasta şi-a propus să coopteze în rândurile ei scriitori de expresie română de pretutindeni. Organizaţia noastră nu este o contrapondere la Uniunea Scriitorilor. În Ligă avem înscrişi şi membri Uniuni Scriitorilor. Ea completează un segment neacoperit de Uniunea Scriitorilor. Fiindcă aceasta cenzurează pentru a doua oară scriitorii. Spunând, la cei mai în vârstă, că nu-i primeşte, pentru a nu beneficia de amărâta jumătate de pensie. Deci scriitorii mai învârstă nu au putut publica în regimul comunist că nu făceau parte din sistem, pe motiv că nu scriau în spiritul realismului socialist, acum îi acuză că de ce nu au publicat cărţi atunci.

Liga Scriitorilor are, până acum, 22 de filiale în ţară, inclusiv în Bistriţa, şi 12 în străinătate. Ea apără drepturile scriitorilor, promovează valorile autentice şi va acorda anual Diploma şi Medalia”Virtutea literară „scriitorilor care promovează toleranţa, ideile umaniste, valori ale patrimoniului naţional şi a căror personalitate şi comportare morală şi civică este un exemplu în societatea românească. Acest premiu se acordă scriitorilor indiferent din ce organizaţie profesională face parte. Nu aşa cum procedează U.S. care acordă premii numai membrilor săi. La luarea acestei decizii am pornit de la zicala populară: să nu faci ce face popa, ci ce zice el. De aceea am inclus în condiţiile de acordare a Premiului Virtutea Literară ca scriitorul să aibă o exemplară comportare morală şi civică în societate. Deoarece US a acordat premii unor scriitori care au încălcat cele mai elementare reguli morale şi de comportare în societate. Atunci ce exemplu, a dat  şi dă, US tinerilor cititori? Revista Aghora Literară editată de Liga Scriitorilor va promova literatura bună din toate speciile literare,indiferent de vârsta autorilor. Vom face toate demersurile ca Liga să capete statut de organizaţie naţională de utilitate publică, şi de aici curgând acele drepturi de care beneficiază şi U.S.

- De ce era nevoie de o nouă grupare? Este o alternativă al Uniunea Scriitorilor?

Al. Florin Ţene – Pentru democratizarea mişcării scriitoriceşti. În toate ţările europene, inclusiv cele din est care au făcut parte din lagărul socialist sunt mai multe organizaţii scriitoriceşti. În Ungaria, în Polonia, în Bulgaria, etc. Uniunile Scriitorilor de tip sovietic s-au desfinţat. S-au constituit, astfel, mai multe organizaţii profesionale de acest gen. În Ungaria sunt 4. Numai la noi a rămas acest FSN scriitoricesc.

- Ce ar fi viaţa fără literă?

Al. Florin Ţene – Apariţa literei ca semn de exprimare, la început prin reprezentări sumare pe pereţii peşterilor ,apoi transformarea acestora în semne convenţionale,a fost o evoluţie care a contribuit la comunicarea dintre oameni.Dacă nu apărea litera omul ar fi găsit, până la urmă,un alt mijloc de comunicare. Fără literă, fără comunicare  ar fi în imposibilitatea societăţii de a evolua.

- Ce proiecte aveţi în plan jurnalistic? Este o modă ca sciitorul să fie şi jurnalist?

Al. Florin Ţene – După sprijinul din umbră dat fiului meu dr.în istorie şi drept Ionuţ Ţene, scriitor, de a edita on-line ziarul Napoca News, doresc să-mi selectez din miile de articole publicate în presa vremii unele articole şi să editez un volum, intitulat Prizionierul oglinzilor paralele. Numai necesitatea, nu moda, l-a împins pe scriitor să facă şi pe jurnalistul.   E bine ca până la 30 de ani scriitorul să fie jurnalist, pentru a cunoaşte viaţa, apoi ar fi bine să se ocupe numai de scris opere literare. Dar, din păcate, din scrisul literaturii nu se poate trăi,aşa că face jurnalistică până la pensie.

- Care este destinul scriitorului într-o ţară în criză?

Al. Florin Ţene – Din toate timpurile scriitorul a fost în …criză. Dar într-o ţară în criză cu atât mai mult scriitorul plonjează mai adânc în aceasta. Oamenii neavând bani, întâmpinând greutăţi zilnice nu mai au dispoziţie şi nici bani să mai cumpere cărţi. Această situaţie se răsfrânge şi asupra celui care scrie.

www.phoenixmission.org

(2 vot(uri), medie: 5 din 5)

 Loading ...

• 1
  dan :
  noiembrie 17th, 2009 at 09:18

  imi place cum sunt insirate diplomele acolo, sa stie toata lumea cu cine are de a face, nu?;

• 2
  Anghel :
  noiembrie 17th, 2009 at 13:16

  Revistă creştină de opinie şi atitudine promoveaza erezii?!(… omul… a creeat mitul Edenului/Paradisului/Raiului…).

• 3
  Marin :
  noiembrie 17th, 2009 at 19:13

  Domnule Dan, unde vezi în acest interviu înşirate Diplome acordate cuiva_? Sunt doar propuneri,după cum văd eu.Eşti un rău.Păcat.Poate nu eşti creştin?!
  Dumneata domnule Anghel nu ai înţeles.Cască ochi.Omul,spune marele scriitor Al.Florin Ţene,a creeat mitul edenului şi al paradisului.Însă Edenul şi Paradisul l-a creat Dumnezeu.Este vorba de mit,domnule Anghel.Mai citeşte.

• 4
  Loredana :
  noiembrie 18th, 2009 at 03:08

  Cata ingustime mintala la unii care comenteaza aici. In orice birou al unui profesor sau om de afaceri din SUA si in Europa vei vedea diplome pe perete. E vorba de “credentials” nu de lauda. Cand te inscrii la o scoala sau cand faci un parteneriat cu cineva, vrei sa stii cu cine ai dea face. Multi sustin ca au masterat in nu stiu ce domeniu dar nu este etic sa le ceri diploma. Asa ca este normal sa le afiseze pe perete. Pentru inculti sau pentru cei care si-au trait toata viata intre analfabeti, lucrul acesta li se poate parea o anormalitate. In legatura cu mitul Edenului, eu as propune sa citesti mai atent nu doar sa scanezi de la distanta cuvintele cheie si sa tragi concluzii eronate.

• 5
  vasile reformatorul :
  noiembrie 18th, 2009 at 07:19

  Anghel,Sunt in asentimentul tau….Toate merg, intr-un singur sens…spre un ecumenism mondial…religie ,stiinta si apoi atunci proverbul”toate drumurile merg la Roma…”

• 6
  Anghel :
  noiembrie 18th, 2009 at 14:40

  Mai Marine,
  Daca revista este crestina,unde apar referintele la marele Cristos?Marele scriitor apostol Pavel dorea intre crestini pe Cristos rastignit.Nicidecum nu promova eul.Tu ce ochi casti?!Il descopera cititorul pe Dumnezeu din acest interviu?
  Loredana,
  Tu consideri ca tine de ingustimea mintala expresia “Nimic fara Dumnezeu”? Domnul Isus il intreaba pe un tanar:”ce e scris in Lege? Cum citesti in ea”

• 7
  Anghel :
  noiembrie 18th, 2009 at 14:43

  Vasile,
  Sa ne lasam dusi de val?

• 8
  carmen :
  noiembrie 18th, 2009 at 14:50

  lasativa, nu vedeti trebuie sa mori …e un articol , in biblia mea scrie “sa biruiesti”

• 9
  ics :
  noiembrie 18th, 2009 at 17:06

  Nici o intrebare, nici macar o aluzie la Biblie sau la spiritualitatea crestina! Oare nici reporterul nu-i crestin?

• 10
  George W. Galis :
  noiembrie 18th, 2009 at 17:24

  D-l Florin Tene, este “Umanist”, crede in valoare omului,
  probabil caci este un “Ideialist” care crede caci exista Dumnezeu, deci o filozofie simpla. Concluzia din cele scrise
  in acest articol.

• 11
  Ernest :
  noiembrie 18th, 2009 at 18:47

  Ce stil habotnic aveti. Daca e revista crestina si mediatizeaza si cate un articol laic ce are? Sunt oameni care cauta articole laice si cand gasesc revista crestina citesc si alte articole. Un stil din acesta extremist in care “aici sa intre doar cine vrea religie” mi se pare aberant iar cand apare cate un laic cu un articol de-al lui, ii dam in cap. Halal crestinism si vai de bisericile care (nu) v-au educat. Nu e de mirare ca nu castigati pe nimeni pentru Hristos. Voi vreti ca omul sa va asculte pe voi ca pe o moara stricata, sa incepi sa-i toci religie din prima dar voi nu sunteti dispusi sa ii ascultati pe ei si nici macar sa gasesiti ceva pozitiv in “lucrarile” cu care se prezinta ei. Voi nu vedeti ca majoritatea laicilor ne ocolosc si ne considera cum ne considera? Daca mai e cate unul care colaboreaza cu noi, voi sariti toti ca badaranii si ii sugrumati inca din fasa. Nu va pasa de nimeni numai de voi. Nu-L aveti pe Hristos ci numai religie. Pe Hristos nu poti sa-L impui, oamenii trebuie sa-L vada pe Hristos in tine nu prin cuvintele tale tot repetand numele Lui toata ziua. Un om care-L are pe Hristos nu-i ataca pe cei care sosesc la o revista crestina cu ceea ce au ei. Daca vrei sa “combati” anumite afirmatii din aceste articole, ar trebui sa o faci elegant, nu folosind cuvinte dojenitoare si desconsiderand munca omului. Pavel cand s-a dus la Atena si-a inceput critica prin a lauda partea pozitiva a acelor oameni. Sunt convins ca Pavel ar gasi ceva pozitiv in aceste articole si ar patrunde apoi cu un cuvant de dragoste la inima acestor oameni. E trist ca nu-l aveti pe Hristos decat pe buze dar cu inimia sunteti departe de El. Religia e tot ceea ce va caracterizeaza (indiferent de culoare).

• 12
  Ernest :
  noiembrie 18th, 2009 at 18:52

  In SUA “crestinii nostri romani” (ca voi) sunt perceputi ca niste oameni care nu stiu sa vorbeasca decat despre religie si despre bani si bineinteles sa barfeasca. Multi dintre ei nu ar pune mana pe o carte de cultura, nu ar citi nimic dar se asteapta ca alti sa vina la bisericile lor si se mira de ce nu o fac. Cum sa vina cineva la niste oameni care nu au alte subiecte decat despre religie si despre bani? Nici nu sunt dispusi sa se sinchiseasca sa vorbeasca si ei despre istorie, filozofie, literatura etc ca sa aveti un punct de pornire. Ei nu-si pierd vremea cu asa ceva ci vor sa treaca direct la .. prozelistism. Asta e ceea ce vreti voi sa faceti. Nu evanghelizare ci prozelistim. Evanghelia dragostei lui Hristos difera de mesajul vostru.

• 13
  ics :
  noiembrie 18th, 2009 at 21:13

  @Ernest

  Vad ca ai trecut la foc automat fara discernamant. Pe mine ma deranjeaza faptul ca intervievatii ce apar in revistele crestine nu sunt provocati sa spuna nimic despre spiritualitatea crestina.
  Am in mana un ziar local, din orasul in care locuiesc, in vest. Intr-un articol, ziarul vorbeste despre lansarea unei carti a unui scriitor destul de cunoscut. A avut loc o intalnire la Teatrul principal din oras cu 600 de studenti din zece facultati ale provinciei, iar din discutiile purtate, ziarul a extras sase concluzii ale scriitorului. Acesta a raspuns auditorului intre altele: “Desi nu sunt credincios, sunt un cititor zilnic al Bibliei, care e o carte completa.”
  Iata deci o intalnire mundana in care oamenii se provoaca sa vorbeasca despre Biblie iar o revista crestina evita singurul subiect care intradevar conteaza! Acesta-i habotnicismul nostru si sta in faptul ca pretindem sa fie adusa vorba si despre Dumnezeu. Macar in treacat si tangential, subtil si implicit, daca nu deschis si fara rezerve!

• 14
  pacatosul :
  noiembrie 18th, 2009 at 22:21

  Loredana,Loredana.Cred ca sunt de acord cu tine.As vrea insa sa mai scrii ceva ca sa te vada toti cine esti si ce poti.Eu te astept.Vreau sa cred ca poti mult.Vezi daca si alte subiecte te intereseaza.Imi place sa citesc ce scrii.

• 15
  George W. Galis :
  noiembrie 19th, 2009 at 21:11

  Ernest: Post 11-12. Bisericile penticostale si baptiste,
  au pastori foarte pregatiti cari au studiat patru anii si
  au luat doctoratul Ph.D, in Limba greaca, studii in Noul
  Testament si Stiinte Social-Politice. Ati vizitat o astfel
  de biserica aici in USA? Cunoasteti activitate si impactul
  acestor bisericii in Comunitatile de romani in Metropolele americane? Aceste biserici unesc Comunitatea romanilor.

• 16
  Ernest :
  noiembrie 21st, 2009 at 11:35

  Multe dintre interviurile publicate aici sunt laice. Intrebarea mea era: chiar urla habotnicismul in voi cand vedeti un interviu laic? V-am spus ca unii dintre cei publicati aici nu sunt crestini si stim bine ce crez au dar daca suntem prieteni cu ei, ce e rau in asta? Ar trebui sa le turnam religie pe gat de la primul contact? Deci in orice conversatie, la primul contact sa incepem cu religia. Bubuie internetul de mesaje “crestine” dar oamenii nu le citesc pana nu vad prima oara cine suntem. Aici, au ocazia sa se convinga ca au dea face cu niste ipocriti care incearca sa para ca ei sunt mai sfinti si nu dau altora spatiu de exprimare. Intr-o zi Dumnezeu va judeca si acest stil fariseiesc pe care l-au adoptat multi dintre noi si ucid pe capete de la primul contact. “De ce nu l-a provocat”? Ce era daca-l provoca? Era mai interesant interviul pentru voi? Il convingea reporterul cu ceva prin faptul ca lar fi descosit? Hai sa fim seriosi. Ati fi avut voi satisfactia ca totul e “crestin” aici. Cum e insa atitudinea multora de aici care musca non stop? Cititi comentariile la majoritatea articolelor si spuneti-mi daca ele reflecta un spirit christic sau un anumit “duh de cearta”.

• 17
  George W. Galis :
  noiembrie 26th, 2009 at 19:34

  D-l Al Florin Tene, face urmatoarea afirmatie: “Caci omul a
  creeiat “MITUL”…Cred caci Mitul in consensul Biblic- crestin,
  este un adevar absolut. Scrierile Scripturilor pentru ca nu pot explicate pe cale rationala sunt socotite scrieri mistice,
  forme de conceptie ideialiste despre lume de natura religioasa,
  care propaga credinta in existenta unor forte supranaturale,
  (Dumnezeu) si posibilitatea omului de a comunica cu aceste forte prin revelatie. Biblia(Mitul) spune: “Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvintul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n’a fost facut din lucruri cari se vad.”
  Evrei 11:3) Pentru ca aceste cuvinte au un inteles ascuns, ele
  ramin ascunse pentru oamenii de stiinta, si le numesc Mit, scri-
  eri mistice, pentru ca ele sa fie intelese trebuie sa fie crezute. GWG.

Tu ce părere ai?