Jurnal de bacaloriat (I)
Cineva apropiat mie dă în această perioadă examenul de bacalaureat şi ţine un jurnal “de bac”. M-am arătat interesat să public pe internet câte un “stop-cadru” care arată halul în care a ajuns bacalaureatul în România. De fapt, n-a “ajuns”. A redevenit ceea ce mai ştiam din Caragiale: un fel de impostură de proporţii naţionale. România trăieşte în minciună. Într-o minciună generalizată, cu picioare scurte, dar numeroase. Mai numeroase decât cele ale unui miriapod. De atâta trăit în minciună, am uitat de mult ce este normalitatea. Am uitat ce înseamnă să-ţi asumi ceea ce (nu) ştii şi să fii retribuit în mod drept. “Bacaloriatul” în România a devenit aşadar o însăilare de minciună şi de nedreptate. Pentru că nu poţi să o ai pe una fără cealaltă.
Dar să lăsăm jurnalul să vorbească. La început mai general, apoi cu scene din viaţa reală.
“Auzind poveştile despre bacalaureatul de anul trecut, m-am decis sa consemnez într-un jurnal experienţa examenului meu de bacalaureat.
M-am pornit la drum sigură pe mine, cu gândul de a nu copia şi de a trece cu brio examenul de admitere. Nu sunt întruchiparea dreptăţii pe pământ şi nici nu vreau să fiu mai catolică decât Papa, dar pentru mine bacalaureatul a fost, până în prezent, o înlănţuire de scene penibile, presărate cu nesimţire şi, uneori, cu lichelism. Am întâlnit la tot pasul oameni fără scrupule, tineri care îşi „jefuiesc” părinţii pentru a plăti bacalaureatul şi părinţi care merg la mănăstiri invocând prezenţa divină în acest examen, deşi au clar în intenţie să ofere mită comisiei, pentru a-şi ajuta odraslele. Am auzit vorbindu-se de sume considerabile şi am văzut colegi deştepţi purtaţi de spiritul de turmă.
Au trecut două probe orale, la care am reuşit să obţin nota 10. Urmează probele scrise.
Dacă început eram ferm convinsă de faptul ca nu voi copia, dar acuma mă îndoiesc şi mă lupt cu mine… Mă încurajează prietenii, cunoscuţii: „Ia băi şi fă ceva fiţuici, dacă îţi cade ceva ce nu ştii…?” Am încercat sa le spun că bacul nu contează pentru mine, că oricum nu sunt un elev de nota 10 şi că la facultate voi intra în urma unui examen de admitere, dar simt reproş nemărturisit în privirile lor. Aşa că refuz să mai discut. Nu ştiu ce o sa fac la probele scrise. Să „mă risc” şi să ajung să scriu nişte eseuri puerile, când toţi colegii mei folosesc cărţi cu rezolvări savante? Să îmi asum notele sau să îmi cumpăr cu 20 RON dreptul de a folosi materiale informative? Oare ministrul învăţământului ce face? Dacă face…”
(Va urma)
http://vaisamar.wordpress.com/2008/06/26/jurnal-de-bacaloriat-i/
- Emanuel Contac
- Vizualizări: 663
- Comentarii: 11
- Categorie: Revista
- Tipareste
- Trimite Prietenilor







Iunie 30th, 2008 at 13:38
Ce ziceti de 2003? Era alftel atunci? Eu am inlemnit cand au venit colegii sa faca “colecta”. Slava Domnului ca am inlemnit! Nu le-am dat nici un leu, chiar daca nu aveam. Daca ceream sa ma imprumute sigur toti imi sareau in “ajutor”! Toti sunt prieteni pe calea spre iad.
DAR, Am ales sa ma incred in Dumnezeu. Chiar si atunci cand profesoara de romana a venit si pe la banca mea oferindu-se sa ma “ajute”. Yeacs… imi face si greata sa-mi amintesc de decaderea acestor profesori. Pacatul e MURDAR!
A fost cel mai frumos an pentru mine. M-am bucurat enorm sa marturisesc pe Domnul prin aceasta, biruinta prin puterea Lui. Da, te simti ca esti pe o pluta si trec altii pe langa tine cu Titanic-urile, DAR defapt sub tine e DUMNEZEU!
Astazi am dat licenta la facultatea care am fost admis. Am promovat 5 ani cu ajutorul lui Dumnezeu si El m-a condus din biruinta in biruinta. Am avut si esecuri, caderi in compromis, dar m-am intors la Domnul si El m-a ridicat. El m-a adus pana aici… si as fi acceptat compromisul nu as putea sa va zic acum despre EL. Dar Isus este viu!
Tuturor: Incredeti-va in Dumnezeu si El va va da biruinta!
Iulie 1st, 2008 at 13:30
da, ne va da biruinta, insa locurile fruntase le vor lua “pacatosii” !
De fapt astia sunt inginerii, medicii, profesorii de succes, nu ?
Iulie 1st, 2008 at 15:55
Daca esti credincios SI harnic Dumnezeu iti va da si succes… vezi Daniel si cei 3 tineri, Iosif, David, etc…
Insa ce e mai important pentru tine, pentru mine, pentru noi? Imaginea? Succesul? SAU Credinciosia?
Iulie 1st, 2008 at 18:22
Dumnezeu ne da ,dar nu ne baga si in traista!
Iulie 2nd, 2008 at 15:04
M1ha1,
Nu iti fie frica. Locurile noastre sunt acolo.Ne asteapta,dar nu ne arucam noi pe ele.
Iti spun eu!
Depinde cum vrem sa ajungem la ele. Corectitudinea e un drum greu, crede-ma!
Cat despre munca, ea nu trebuie sa lipseasca.
Stai linistit, notele nu reprezinta valoarea noastra in totalitate!
Mai am maine o proba si am terminat!
Iulie 2nd, 2008 at 17:11
Serios? Si traista de unde-o ai? Ai castigat-o cu puterea-ti, ha? Si unde-ai gasit-o, puterea? Ai luat-o-n ‘lizing’? Promotia de la Metro? Sau Cineva a avut grija sa primesti portia necesara de oxigen si a povestit cu inima-ti sa-l care unde trebuie? Si cate si mai cate…
Iulie 4th, 2008 at 23:01
huuuuuuuuu cita evlavie domnule la puisorii astia dar ia spuneti,cind luati muzica de pe net sunteti la fel de evlaviosi?sau cind luati filme de pe net,TOT POCAITI sunteti?eu nu prea cred!sunteti ridicoli stiati?si nu ziceti ca nu-i asa ca nu va cred!asa ca whatch out what you say!
Iulie 5th, 2008 at 07:55
Adrian… intrebarile tale de “evlavie” sunt un fel de “Nu ma lasati singur!!!”
Si pentru ca ai intrebat, si ma simt intrebat, raspund.
Nu e evlavios sa iei muzica de pe net, DACA nu e oferita free de producator. La fel si la filme.
Totusi, in cazul muzicii pot da slava lui Dumnezeu ca am renuntat, de ceva ani buni, la a mai copia ilegal de pe internet sau din alte surse.
La filme am mai cazut, dar totusi lupt.
Problema la BAC, si in viata in general: Luptam sa ne pastram curati?
Iulie 5th, 2008 at 10:24
# 7. Nu vad ce rost are sa invoci niste nedreptati (muzica piratata de pe net) pentru a justifica alte nedreptati.
Vrei sa ma faci sa cred ca daca cineva care nu copiaza si nu descarca filme de pe net ti-ar spune tie ca pacatuiesti copiind si piratand muzica/filme, ai pune mai mult pret pe ce spune? Ai spune: ia uite si fraierul asta. Cine sa-l creada?!
Lasa ipocrizia deoparte si nu mai justifica inselaciunea cu pacatele altora. La Dumnezeu nu merge asa. O sa dai socoteala in mod personal pentru ce ai facut.
Daca tu ai ajuns la concluzia ca pirateria muzicala e un pacat, atunci spune-o! Folosirea pacatelor altora (pocaiti sau nu) pentru justificarea pacatelor proprii e pur si simplu diabolica.
Iulie 9th, 2008 at 16:14
Am ajuns sa fim plini de noi
Ne impiedicam de lucruri precum copiatul la bac
Sunt atat de multe necazuri in lume
Cum ar fi foametea, crimele, violurile, etc
Daca putem sa ajutam pe cineva, asta sa ne intrebam zilnic si nu faptul ca un coleg sau altul copie
E invidia din noi … Cum adica x si y sa aiba nota mai mare ca a mea, eu care am invatat de nu mai pot
Noi invatam pentru noi, nu pentru altcineva
Daca ne incredem in Dumnezeu, locul nostru la facultate este asigurat
Poate sa copieze unul cu cartea pe banca
Daca noi il ascultam pe Dumnezeu nimic nu ne sta in cale. Nimeni nu ne va lua ce este de la Dumnezeu
Iulie 9th, 2008 at 23:20
Denis, vad ca nu esti multumita sa spui o prostie si gata. Tii cu tot dinadinsul sa o multiplici ad nauseam (ad nauseam nostram, scilicet).
N-am de ales. Trebuie sa tin pasul…
Denis, esti cu totul in afara discutiei noastre cu postari ca cea de mai sus. Te-as intreba cate crime si cate violuri ai impiedicat in ultima vreme, dar fiindca mi-e teama sa nu te pun in situatia delicata de a dezvalui prea multe fapte bune la aceste doua capitole, am sa ma abtin.
As face doar cateva remarci. Nu e vorba de “mandrie” aici si de faptul ca “normalitatea” a inceput sa fie considerata devianta.
Nu e vorba de “unul sau altul” care copiaza, e vorba de o imensa majoritate care fraudeaza. Tu ce Biblie citesti? N-ai citit in ea ca Dumnezeul caruia i te inchini este un Dumnezeu al dreptatii care uraste mita si judecatile nedrepte? Adikia (nedreptate/nelegiuire) este unul dintre pacatele infierate de Scriptura (apropo de dorinta ta de a se studia mai mult Biblia in scoli).
Daca iti imaginezi ca aici vorbim de invidia ca altul a luat o nota mai mare iti poti imagina la fel de lesne ca Ilie este invidios pe Ahab ca el are mai multe vii (inclusiv pe cea a lui Nabot), de aia ii spune ca Dumnezeu il va pedepsi.
Probabil Amos este un profet ros de invidie, la gandul bogatiei celor din Samaria, si vrea sa moara si capra vecinului, atunci cand anunta ca focul va nimici palatele lor.
Mai pune serios mana pe Biblie si dupa aceea mai da-ti cu parerea pe teme de dreptate si invidie.