Mai există iertare?

Psalm 31-32

Psalm 32:5 „Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.”
Există o cale largă care duce spre moarte veşnică, dar în acelaşi timp există o cale îngustă care duce spre viaţa eternă. Pe această cale îngustă înaintează fraţii lui Hristos, copiii lui Dumnezeu, care au fost răscumpăraţi prin jertfa de la Golgota. Dar, este trist că tocmai fraţii lui Hristos deseori nu se mai numesc fraţi şi fii ai neprihănirii, ci devin fii pierduţi, risipitori. Căderea unora este mare, iar ceea ce caracterizează starea lor este frica, nelegiuirea, moartea, cu alte cuvinte – despărţire de Dumnezeu.
Ne întrebăm probabil: De ce tocmai fraţii noştri? Răspunsul ni-l dă Scriptura, care spune că Satan caută să amăgească şi să îi distrugă „chiar pe cei aleşi” (Mat. 24:24; 1. Pet. 5:8).
În astfel de cazuri, mai există iertare? Chiar unii din fraţii noştri vor răspunde: NU! Dar de ce acest NU, când am putea să aflăm alt răspuns? De ce în cele mai multe cazuri celor căzuţi de pe cale NU li se mai dă nici o şansă la mântuire? Dacă răspunsul nostru este NU, este Unul care spune: DA, mai este iertare! Câtă speranţă în afirmaţia aceasta. De unde vine această speranţă şi cine mai acordă această şansă a iertării?

Este Tatăl, care oferă speranţă şi mai mult de atât, iertare deplină celor ce se pocăiesc de păcatul lor. Fii risipitori, Tatăl vă primeşte! Vă iartă şi vă dă iarăşi bucuria mântuirii!
“Târziu am întâlnit un Sfânt pe cale şi eu i-am spus ce-n suflet am avut;
M-a ascultat, apoi mi-a zis cu jale: „Întoarce-te de unde ai căzut. “
Azi m-am întors, îmi pare rău de anii
Ce i-am pierdut şi nu i-am folosit;
Îmi plâng trecutul: „Doamne-Ţi cer iertare
Primeşte-mă din drumul rătăcit!”

“Tatăl nostru din ceruri nu i-a nimic din mâna copiilor săi, decât atunci când vrea să le dea ceva mai bun în schimb – IERTARE.”

(Fara voturi)

 Loading ...

• 1
  Anca :
  iunie 12th, 2007 at 14:50

  mi-a placut articolul tau,,chiar e ceva de invatat din el si exista in el o speranta ,,eu am o problema si nu am stiu cui sa o spun nimeni nu mi-a mai vbt de iertare de mult timp../eu sunt slaba intr-un domeniu,se intampla sa pacatuiesc, apoi sa ma pocaiesc si apoi iar sa gresesc,,dupa ce gresesc imi pare tare rau…dar cad din nou,,,asta se intampla de ap un an jumate..si nu stiu ce sa mai fac ma simt cea mai pacatoasa ,,,,crezi k El ma mai iarta??

• 2
  liviu :
  iunie 12th, 2007 at 15:58

  Cu siguranta ca El te iarta. Dar sa stii ca aceasta iertare este conditionata de unele aspecte.
  Pocainta este primul pas, dar nu este destul atat, pacatul nu mai trebuie facut (asa ne spune scriptura). Eu cred ca fiul risipitor nu numai ca s-a pocait dar niciodata nu l-a mai parasit pe Tatal Sau. Aceasta trebuie sa fie si atitudinea ta.
  Nu iti cunosc situatia, dar vreau sa te asigur ca prin puterile personale nu vei reusi sa biruiesti acest pacat. Increde-te pe deplin in Isus Hristos si cere-i intotdeuna ajutorul.
  Domnul sa te binecuvanteze !

• 3
  voicu :
  iunie 12th, 2007 at 19:44

  Bine LIviu!!! Fii binecuvantat!!

• 4
  Anca :
  iunie 13th, 2007 at 11:45

  …e o lupta grea, m-am mirat cand am cazut prima oara,m-am mirat si a doua oara ,,,dar crede-ma k imi parea rau dupa dar apoi iar cadeam,,,apoi am inteles k atunci cand cadeam lui Dumnezeu ii era mila de mine pt k vedea k nu pot era prea greu….multumesc mult pt raspuns…

• 5
  octavian :
  noiembrie 8th, 2010 at 22:55

  Iertarea nu scuză o faptă urâtă sau rea din trecut. Să nu credem că dacă am cerut iertare, gata, sunt iertat şi totul s-a dat uitării. Mulţi cred, că Dumnezeu e un Părinte care întotdeauna iartă orice greşeală ai face. Aşa este, dar să nu uităm, că iertarea prin sine nu ne eliberează de păcat. Dacă mi-am cerut iertare şi sunt iertat, nu înseamnă că printr-un miracol am devenit mai bun şi că m-am eliberat de natura malefică, şi că nu mai sunt cel cine am fost.

  Ceea ce se întâmplă atunci când ne cerem iertare şi suntem iertaţi, e că deschidem ferestre noi, căi noi. Lăsăm ceea ce a fost în trecut şi ne croim drumul spre un viitor mai luminos. Iertarea are putere, în sensul că ne eliberează de puterea pe care acele evenimente o au asupra noastră. Ne permite să mergem înainte cu mai multă victorie, mai multă speranţă şi mai multă pace.

  Ne amintim pilda biblică despre fiul risipitor, de la Luca15:11~32. Tatăl cunoştea puterea iertarii şi i-a oferit iertare fiului sau. A putut sa renunţe la chinurile trecute pe care le simţea, la dezamăgirile faţa de fiul său şi a putut să îi ierte acea datorie.

  Faptul că tatăl său l-a iertat şi i-a dat şansa unui nou început, a fost capabil de un asemenea gest plin de compasiune, i-a permis să–şi elibereze inima de dezamăgiri, de sentimentul de eşec faţă de copiii lui- poate că a simţit că nu i-a crescut prea bine- şi astfel a putut să scape de toate astea şi să înainteze către reconstruirea acestor relaţii.

  Tot aici, observăm ca acest fiu nu a mai avut parte de o altă moştenire. Nu a mai primit altă bogaţie de la tatăl său; adică în esenţă a trebuit să-şi refacă încrederea. A trebuit sa muncească din nou pentru a se îmbunătăţi şi pentru a face fapte bune din nou.

Tu ce părere ai?