MUZICA, BINECUVANTARE SAU BLESTEM

La baza oricărui act artistic stă un mod de gândire, o filosofie de viaţă. Cuvântul lui Dumnezeu operează cu principii, fapt ce a dat valoare incomensurabilă Sfintelor Scripturi făcând-o mereu actuală indiferent de perioada istorică căreia i se adresează.

Exprimarea laudei este o poruncă a lui Dumnezeu regăsită în nenumărate pasaje biblice, cu precădere în cartea Psalmilor: “Lăudaţi pe Domnul, cântaţi laudele Lui în adunarea credincioşilor Lui” (Psalmi 149:1). Sintagma “laudele Lui” implică faptul că nu orice muzică este spre lauda lui Dumnezeu, de aceea adevăraţii artişti creştini trebuie să se raporteze permanent la acea muzică care aduce zidire spirituală atât pentru individ, cât şi pentru comunitate.

Muzica este un limbaj, stilul reprezintă modul de utilizare al acestuia

Stilul este un mod de expresie, un tip de prezentare. În muzică stilul poate fi folosit pentru a denota caracteristica muzicală a unui compozitor, a unei perioade, a unei arii geografice, sau a unei comunităţi. Stilul, într-o încercare de definire cât mai succintă şi generală, ar desemna modalitatea specifică de utilizare a unui limbaj.

Cântecele religioase care sunt expresia devoţiunii, au un conţinut specific, deşi din punct de vedere muzical folosesc adeseori aceleaşi elemente de limbaj: melodie, ritm, armonie. Aceste elemente ar putea fi numite unelte, care pot fi folosite constructiv sau distructiv.

Cuvântul lui Dumnezeu ne relatează un episod în care lucrurile închinate Casei Domnului n-au mai fost folosite pentru slujbele sfinte, ci pentru zeităţi păgâne. “Căci nelegiuita aceea de Atalia şi fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, şi au întrebuinţat în slujba Baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului” (2 Cronici 24:7). Tot astfel, când muzica nu are unicul scop declarat aşa cum spunea marele Bach, de a fi „Soli Deo Gloria” - numai pentru gloria Domnului,(Johann Sebastian Bach a adăugat iniţialele S.D.G. la finalul fiecăreia dintre partiturile cantatelor lui. Acestea aveau semnificaţia devotamentului lui profund pentru Dumnezeu şi dorinţa lui de a-l sluji prin muzică) aceste elemente de limbaj nu mai sunt folosite constructiv, ci distructiv. Aşa se explică reacţia de respingere a unor comunităţi faţă de muzica excesiv de ritmică care duce adeseori la asocieri cu pornirile fireşti, şi nu cu porniri evlavioase care să zidească sufleteşte, sau intensitatea mult prea mare a instrumentelor care uneori acoperă mesajul cântării care este vital - muzica fiind doar ambalajul care poartă acest mesaj. În muzică, aparenţa (melodia) şi esenţa (textul) sunt, în cele din urmă, inseparabile.

Nu este lipsită de importanţă şi problema diferenţelor dintre generaţii. Fiecare are propria sensibilitate, legată nu numai de mediul în care se dezvoltă, ci şi de vârsta şi de multe alte date. Modul de informare, sursele şi multe alte condiţionări, în special ale tinerei generaţii din mediul urban, sunt total diferite de cele ale generaţiei medii sau chiar ale celor cu „perii albi”. Cei care coordonează viaţa muzicală a diverselor congregaţii ar trebui să se orienteze şi să relaţioneze muzica promovată cu aşteptările credincioşilor, iar inovaţiile sonore propuse în repertoriu să fie administrate în aşa fel încât să nu zdruncine prea tare convingerile unei generaţii.

Biserica primară, prin doctrina specifică ei, trebuia să se delimiteze de tot de ceea ce contravenea normelor biblice, şi de aceea excluderea instrumentelor în mod concret făcea o diferenţă clară între cultele păgâne şi liturghia creştină. Astăzi sunt foarte multe dezbateri în acest sens: dacă există sau nu muzică bisericească şi problema care o ridică sursa muzicii - dacă o muzică îşi are originea în manifestări care contravin principiilor creştine, este de dorit să fie eliminată din închinare. Biserica prin slujitorii ei trebuie să îşi revendice dreptul de a interzice aceste manifestări, luând uneori atitudine publică.

Atunci apare întrebarea legitimă: ce muzică este bună? Aceasta este întrebarea care a frământat minţile credincioşilor de-a lungul mileniilor, şi este subiectul dezbaterilor aprinse şi nu de puţine ori a controverselor.

În a doua jumătate a secolului al III-lea, în 272, al II-lea Sinod din Antiohia a aprobat înlăturarea din închinare a tuturor imnurilor nebiblice. Singurele imnuri care au supravieţuit au fost acelea care şi-au găsit deja un loc în vreo operă literară, sau au fost atât de bine înrădăcinate prin folosirea lor în diferite biserici, încât au fost canonizate.

Este imposibilă oferirea unei definiţii exacte a ceea ce este muzica bisericească. În opinia lui Harold M. Best, nici o epocă nu a prezentat semne distinctive în ce priveşte piesele muzicale ce exprimă emoţii de ordin religios ori nereligios. Oamenii au atribuit valori morale muzicii încă din timpuri imemoriale, iar acest fapt a afectat practica artistică şi muzicală într-o multitudine de moduri. De exemplu, atunci când orga cu tuburi a fost introdusă în biserică, creştinii au ripostat, pe motiv că acest instrument al diavolului nu se cădea a fi introdus în locaşul sfânt al lui Dumnezeu. Timp de secole, prin decrete oficiale, biserica romano-catolică a divizat muzica în muzică clasică şi muzică seculară, permiţând ca prima din acestea să fie folosită în liturghie, interzicând-o pe cea din urmă. Aceste decrete au fost aplicate messelor, motetelor şi altor compoziţii liturgice ale unor compozitori valoroşi şi bine cunoscuţi. Problema ridicată de aceste piese interzise a fost aceea că ele erau percepute ca fiind mai degrabă seculare decât religioase.

Timpul a demonstrat că muzica sacră răspundea parţial nevoilor spirituale ale credinciosului, iar după ce acesta ieşea din mediul religios prefera muzica laică, care era aproape de sufletul lui; astfel s-a produs marea schismă între muzica religioasă şi cea laică.

A fost nevoie de Reformă pentru a reintroduce cântarea congregaţională, bazată pe faptul că aceasta a existat la sinagogă şi în creştinismul timpuriu şi prin intermediul ei se putea exprima muzical fiecare membru. Mai târziu autorii de imnuri ca Isac Wats şi Charles Wesley s-au impus cu ele în congregaţiile marcate de treziri religioase. Reîntoarcerea periodică a congregaţiilor evanghelice şi a unor tineri interpreţi la valorile tradiţionale ale imnologiei clasice, adesea într-o interpretare specifică perioadei contemporane, este o puternică dovadă a valorii acestor imnuri.

În perioada în care trăim asistăm la fenomenul globalizării şi în domeniul muzicii, la o întrepătrundere fără precedent a stilurilor şi genurilor muzicale în toate culturile.

DA - muzicii subordonate principiilor bibliei

Spiritualizarea acestei arte este reprezentată de acei compozitori şi interpreţi la care schimbarea vieţii prin pocăinţă a adus reînnoirea în toate compartimentele vieţii, inclusiv în cel muzical. Oamenii născuţi din nou sunt sensibili la vocea Duhului Sfânt, ei sunt dispuşi să îşi schimbe, să îşi reorienteze limbajul muzical, să se maturizeze în credinţă. La această categorie de interpreţi trebuie să se vadă atât în creaţie, cât şi în interpretare roada Duhului - cumpătarea, echilibrul. Aceşti interpreţi au decis ca prin slujirea lor, muzica compusă şi interpretată trebuie să îndeplinească nişte condiţii esenţiale.

Muzica lor să fie pentru Domnul. Muzica are capacitatea de a purta mesaje morale, de aceea creatorul muzicii este responsabil de muzica pe care o creează, la fel cum ascultătorul este responsabil de muzica pe care alege să o asculte. Un compozitor, sau un interpret care pretinde că interpretează o muzică de inspiraţie divină se presupune că are o relaţie atât de strânsă cu marele Creator, încât să spună ceea ce-i spune Domnul; el să fie doar un purtător de mesaj divin, aşa cum spunea odinioară profetul: „Cine a fost de faţă la sfatul Domnului ca să vadă şi să asculte cuvântul Lui? Cine a plecat urechea la cuvântul Lui şi cine l-a auzit?”…şi cine a auzit Cuvântul Meu, să spună întocmai Cuvântul Meu! Pentru ce să amesteci paiele cu grâul? zice Domnul” (Ieremia 23:18,28). Cât de evidentă este demarcaţia dintre valoare şi non valoare! Se ridică o întrebare legitimă: Este lauda care o cântăm relaţionată la Domnul Isus? Unele cântări moderne doar sugerează că ar fi vorba despre Dumnezeu, dar se sfiiesc să-i pomenească Numele, cum este cântarea “Lângă Tine vreau să fiu aproape iar/Şi pentru prietenia Ta renunţ la orice altceva”(ulterior unii interpreţi au adaugat Numele Domnului în textul cântării).

Muzica lor să zidească, să înalţe sufleteşte biserica, nu numai în închinarea publică, ci şi în cea privată, fiind acceptată de majoritatea credincioşilor. “Ce este de făcut atunci, fraţilor? Când vă adunaţi laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul o învăţătură, altul o descoperire, altul o vorbă în altă limbă, altul o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească” (1Corinteni 14:26).

Prin muzică să-i conducă pe oameni într-o atitudine de închinare (chiar daca este un ritm rapid care poate fi expresia bucuriei înaintea Domnului) şi reverenţă. Ordinea biblică este închinare şi laudă, nu invers! „Mă închin în Templul Tău cel Sfânt, şi laud Numele Tău” (Psalmi 138:2).

Lauda şi lupta spirituală În laudele Domnului există o putere nevăzută, dar care acţionează uneori instantaneu. Psalmul 18:3 ne sugerează o metodă pe cât de simplă, pe atât de eficientă: „Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!’ şi sunt izbăvit de vrăjmaşii mei.” Exemplul clasic de luptă spirituală prin muzică este episodul biblic în care David, uns ca împărat de proorocul Samuel, îi cânta cu harpa regelui Saul, iar acesta “se simţea uşurat, şi duhul cel rău pleca de la el” (1Samuel 16:13-23). Dacă citim cu atenţie acest pasaj, efectul benefic al muzicii se datora nu talentului special al viitorului rege, profet, cântăreţ şi compozitor, ci faptului că Duhul Domnului era peste el, lucru pe care l-au recunoscut cei ce l-au recomandat pe David împăratului Saul, spunându-i că „Domnul este cu el” (1Samuel 16:18).

Supremaţia mesajului şi nu a muzicii. Valoarea muzicii este dată de text şi de îmbinarea lui cu melodia. „În frunte merg cântăreţii, apoi cei ce cântă din instrumente” (Psalmi 68:25). Mesajul cântărilor trebuie să aibă acoperire în conţinut biblic. “Să cânte limba mea Cuvântul Tău” (Psalmi 119:172). Orice cântăreţ trebuie să fie un foarte bun cunoscător al Scripturii nu numai pentru zidire personală, dar şi pentru a subordona cântările tiparului biblic.

Supunerea faţă de autoritatea bisericii. Interpretul nu trebuie să piardă niciodată din obiectiv faptul că el este un slujitor, şi trebuie să fie asculte de conducătorul spiritual al bisericii locale: “Ascultaţi de mai marii voştri, şi fiţi-le supuşi” (Evrei 13:17). Biserica este a Domnului şi oricine face slujbă în ea, fie că este interpret sau compozitor, este responsabil de ceea ce face mai întâi în faţa lui Dumnezeu, apoi în faţa congregaţiei.

Muzica trebuie să se subordoneze scopului suprem de glorificare al lui Dumnezeu. Compozitorii şi interpreţii creştini subordonează muzica scopului suprem de laudă - pentru şi în numele lui Hristos: “Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui” (Evrei 13:15), şi de aceea nu trebuie să fie loc pentru laudă la adresa artiştilor creştini, ci „A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!” (Apocalipsa 5:13).

Atenţionări cu privire la muzica

Sfânta Scriptură nu trece cu vederea faptul că muzica poate fi folosită în scopul înălţării sufleteşti, sau poate fi expresie a dezlănţuirii pornirilor păcătoase (Amos 6:5-7).

O afirmaţie greşită frecvent întâlnită este: nu contează stilul, genul muzical, aspectul exterior al interpretului (îmbrăcămintea, manifestările excesive), ci inima. Dar vorbind despre inimă Isus Hristos a formulat un principiu general valabil: „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura” (Luca 6:45).

Unele cântece contemporane de multe ori inversează rolurile: nu cuvântul are supremaţia, ci uneori sunetul asurzitor al instrumentelor electronice sau al celor de percuţie. În aceste condiţii este explicabil de ce unele cântece moderne se rezumă la repetarea unui singur vers care se doreşte a fi cu impact, dar acest impact este discutabil în condiţiile unei dezordini vocal-instrumentale.

Aceste aspecte din nefericire sunt realităţi care nu pot fi negate în cadrul slujirii prin laudă şi se datorează fie lipsei de maturitate spirituală a celor care cântă şi care nu realizează că Hristos trebuie să fie Domnul vieţii lor în toate domeniile, inclusiv în muzică, fie constituie extreme de care trebuie să se delimiteaze credincioşii născuţi din nou.

EMIMA STAN este doctor în muzică. Obiectivul ei bine stabilit şi declarat este: „să îmi folosesc pregătirea
şi experienţa acumulată pentru cercetare interdisciplinară artistică şi teologică: muzică şi iudaism - teologie. Activitatea didactică şi profesională este impresionantă, ea refl ectând pasiunea pentru muzică, deopotrivă pentru calitate şi excelenţă. Se remarcă prin compoziţii şi prin implicare în mai multe activităţi ca: elaborarea în parteneriat cu pastorul Gicu Stan a unei Programe de Religie aprobată de Ministerul Învăţământului, prin prezenţa la diferite emisiuni radio şi tv, cât şi printr-o bogată activitate dirijorală.

(4 vot(uri), medie: 4.5 din 5)

 Loading ...

• 1
  George W.Galis :
  Iulie 26th, 2008 at 03:57

  George W.Galis. Emima Stan.Cred caci am auzit-o cintind in
  Biserica Filadelfia,din Chicago.A fost o binecuvintare pentru
  totii membrii bisericii,cintarile”Clasice”,cari ne-au reamin-
  tit de cei de acasa,si dorul de locurile unde neam nascut,
  cintate cu duiosie si pasiune de un suflet ales,iubitoare de
  muzica de un inalt standard moral-crestin,care a pus in mis-
  care comunitatile vizitate.Vioara acest instrument minune,care
  produce bucurie,care uneori parca plinge,in miini iscusite ,
  care face ca acordurile melodioase sa patrunda pina in adincul
  inimii.Il aduce pe Dumnezeu mai aproape de om.Dumnezeu sa
  Binecuvinteze acest mesaj de inalta tinuta teologica.gwg.

• 2
  Ştefan Culda :
  Iulie 26th, 2008 at 10:56

  Un articol bun şi actual, o viziune echilibrată asupra muzicii bisericeşti.Mulţumim.

• 3
  Cornel :
  Iulie 26th, 2008 at 13:32

  Era nevoie de asemenea atitudine in fata fenomenului care pare uneori scapat de sub control in unele biserici neoprotestante romanesti - muzica impregnata de lumesc. Nu gusturile unora trebuie sa primeze in muzica din biserici cat intelegerea fenomenului muzical in toate aspectele sale. Multumesc Emimei care, a luat atitudine in acest subiect atat de discutat pe paginile revistei “Pasi”. Cine are urechi de auzit sa auda!

• 4
  AC. :
  Iulie 26th, 2008 at 14:27

  Felicitari pt.articol…(fara comentari)

• 5
  Filip :
  Iulie 28th, 2008 at 07:09

  Da… si nu… dar mai mult nu. Restul sunt vorbe…

• 6
  alin :
  Iulie 28th, 2008 at 18:48

  bun articol…sunt de acord ca muzica crestina sa respecte principiile de mai sus, dar nu sunt de acord ca ea trebuie cantata cu vioara sau acordeonul, doar pt ca unei persoane ii place muzica simfonica. sa nu uitam ca Biblia indeamna folosirea tuturor instrumntelor, nu doar a viorii…nu conteaza stilul de muzica..conteaza versurile si atitudinea cantaretului…

• 7
  George W.Galis :
  Iulie 29th, 2008 at 16:27

  George W.Galis.”Sa cinte limba mea Cuvintul Tau.”Suprematia
  mesajului si nu a muzicii.Personal am stat de vorba cu multi
  ani in urma,despre felul in care barbati sau femei sau intors
  la Dumnezeu.Ei au marturisit “caci prin mesajele cintarilor”
  pe care le-au auzit,le-au cinta si au crezut.Si acum cred caci
  compozitori trebuie sa fie atentii la melodie si la textul
  cintarilor,care sa coreleze.Cintarile moderne,atit textul,cit
  si melodia uneori nu plac “Bisericii”si observi ca majoritatea
  nu cinta.Dece?Urechea si mintea resping ceia ce aud.Un compo-
  zitor ar trebuii sa testeze o “biserica” sa cinte cintarea ce
  vrea sa o lanseze.Si mie i-mi place sa cint.Dar cel mai mult
  cintarile vechi,pentru melodiile si mesajele lor.Generetia
  tinara vrea ceva nou.Dar si cintarile produsul secolului 21,
  i-mi plac si le cint,in cinstea Domnului,sa incurajez tineri.
  Shalom.gwg.

• 8
  Samuel :
  Iulie 31st, 2008 at 16:39

  Am si eu o intreabre daca cineva imi poate da un raspuns la ea binenteles in luminca cuvantului lui Dumnezeu. Muzica necrestina daca este ascultata, afecteaza viata de crestin ? E vreau sa spun daca e pacat sau nu dar eu cred ca cu cat mai mult asculti muzica necrestina si combini cu muzica crestina cred ca va fi un haus in privinta muzici si pana la urma introducem muzica care este un foc strain inaintea lui Dumnzeu. Ce parere aveti voi.

• 9
  iedidia :
  Iulie 31st, 2008 at 17:30

  Stau şi mă întreb în meditaţiile mele, oare de ce Atotputernicul S-a descoperit atît de pregnant, constant şi auzibil prin poporul Israel?
  Din cîte ştiu eu (căci sunt limitat în cunoaştere), oamenilor din alte popoare li s-a descoperit în vise.
  Dar oamenii din Israel, au auzit vorbinduli-se.

  Şi mă întreb, care erau notele după care cînta corul femeilor, conduse de Myryam, sora lui Moise, care era linia melodică folosită, care erau regulile după care cîntau cîntăreţii leviţi.

  Noi astăzi, mai respectăm ceva din toate acele reguli?

  Dacă am spus că nu prea cunosc bine Scripturile, apoi la muzică sunt chiar afon.

  Cum este cu muzica de la foarte multe biserici, cîntată în ritm de dans?

  Să laude Numele Lui cu jocuri,
  Lăudaţi-L cu timpane şi jocuri,

  Şi nu cred că erau jocuri(dansuri), ca cele de astăzi de la discoteci.

• 10
  Florin Iosif :
  Iulie 31st, 2008 at 18:36

  Samuel,
  intreabarea ta este destul de incalcita. Raspunsul la intrebarea ta e simplu: TU SA NU ASCULTI MUZICA NECRESTINA.
  Auzi, da de unde ai scos expresia asta cu focul strain inaintea lui Dumnezeu?
  haus…e cred in germana casa, house e in engleza tot casa…deci acolo a vrut sa spui, dezastru, haos

• 11
  AC. :
  Iulie 31st, 2008 at 21:16

  FOC STRAIN.

  expresia este din BIBLIE: Leviticul 10: 1

  cand fii lui ARON au adus foc strain inaintea DOMNULUI .

• 12
  Carmen :
  Iulie 31st, 2008 at 21:18

  mi-a placut ff mult articolul si este ff adevarat.Totul trebuie facut spre slava D-lui!Dzeu sa va binecuvinteze cu tot ceea ce vede El ca aceti trebuinta

• 13
  AC. :
  Iulie 31st, 2008 at 21:28

  muzica necrestina ,cu un coniac mic, o tigara si cu o partenera care asculta muzica necrestina cu o tigare si cu …..

  eu nu stiu de ce se mai pun astfel de intrebari de un crestin!

  LUI DUMNEZEU NUI’ PLAC JUMATATILE DE MASURA.

  sa ta na este multumit si cu putin ca sa fii al lui.

• 14
  AC. :
  Iulie 31st, 2008 at 21:29

  ……

  eu nu stiu de ce se mai pun astfel de intrebari de un crestin!

  LUI DUMNEZEU NUI’ PLAC JUMATATILE DE MASURA.

  sa ta na este multumit si cu putin ca sa fii al lui.

• 15
  Samuel :
  August 1st, 2008 at 00:27

  pai da, ¨foc starin¨ , adica o muzica neplacuta Domnului sau mai bine zis o lauda care nu ii spre slava Domnului.si ¨haos ¨ adica: dezordine completã; confuzie generalã. problema e ca multi tineri zic ca nu e problema ca asculta muzica necrestina ca nu te afecteaza cu nimic…

• 16
  Florin Iosif :
  August 1st, 2008 at 07:38

  Samuel,
  da o referinta biblica din care sa ne dam seama ca focul strain se refera la muzica, ai?
  Apoi ma gandesc ca nu ii afecteaza pe tineri muzica necrestina, pentru ca in principiu nu ii afecteaza nici muzica crestina, nici Cuvantul…tot asa sunt, asta inseamna ca nu ii afecteaza nimic. Daca au dreptate?

• 17
  Samuel :
  August 2nd, 2008 at 00:23

  focul strain, am facut comparatie cu muzica necrestina pt ca o lauda si inchianre combinata la uram urmei cu muzica necrestina nu e o jertfa placuta Domnului, si eu sunt deacord cu voi. ma refeream la tineri crestini care zic asta ca pe ei nu ii afecteaza cu nimic si sunt multi care asculta muzica necrestina,nu amestec pe cei din lume pt ca ei nu ii afecteaza nimic, asta stiu ei nu cunosc.

• 18
  George W.Galis :
  August 8th, 2008 at 04:39

  George W.Galis.-In ce priveste muzica crestina si necrestina
  nu melodia e ceia ce face diferenta,ci textul in sine.Nu vorbesc din auzite dar am vizitat Israelul,Iordania,si aici
  in USA,muzica,adica melodiile,Indienilor(bastinas)si in spe-
  cial a crestinilor Afro-Americani(negrii)miscarile corporale
  si melodiile lor fac parte din cultura specifica lor.La fel
  in orientul apropiat,totul e diferit,specific fiecarui cul-
  turi.Tineri crestini au imprumutat aceasta muzica,si noua nu
  ne place.Intr-o Dumineca impreuna cu sotia si baiatul mai
  mic,6 ani am vizitat o biserica de negrii.La terminare,
  baiatul mi-a reprosat,ai spus ca mergem la biserica,unde
  am fost?El era obisnuit in bisericile romina,si nu intele-
  gea ce vedea si auzea.Eu personsl m-am bucurat indiferent
  cum erau manifestarile si melodiile,pentru ca tineam cont
  de cultura bisericii respecrive.Shalom.gwg.

• 19
  clujeanu :
  August 17th, 2008 at 22:18

  MUZICA care se cinta in bisericile lui CRISTOS trebuie sa miste INIMA nu picioarele traim vremuri in care cu greu o spun muzica nu are de a face cu CRISTOS

• 20
  Samuel :
  August 19th, 2008 at 15:00

  Ce vrei sa spui cu: (traim vremuri in care cu greu o spun muzica nu are de a face cu CRISTOS)?

• 21
  romeo :
  August 23rd, 2008 at 13:03

  Încercaţi să cantaţi diferite cântări cu familia şi veţi şti care sunt cele care îi plac lui Dumnezeu.
  Eu am încredinţarea că orice cântare creştină trebuie să poată fi cântată de toată familia când sunt adunaţi pentru momentele de închinare.

• 22
  denis :
  August 26th, 2008 at 14:44

  Pentru clujeanu -> David spunea ca “te laud cu tot trupul meu” … Daca misca si inima si picioarele , ce spui?

• 23
  Denis :
  August 26th, 2008 at 19:59

  Pentru denis

  Va rog frumos sa folositi alt nick-name

• 24
  george :
  Septembrie 1st, 2008 at 18:00

  Domnilor de ce va incarcati minte a cu tot felul de probleme;lui dumnezeu nu ii plac jumatati de masura,ori rece ,ori fierbinte .nu merge cu lucruri caldicele ,
  citi in apocalipsa 21,27;22,16-21 AMIN
  Haideti fratilor sa ne gindim mai mult la lucrurile sfinte
  Pe curind

• 25
  George W.Galis :
  Septembrie 6th, 2008 at 02:02

  George W.galis.- Muzica in Bisericii.In bisericile romine de
  pretutindeni sint tot felul de formatii muzicale,vocale etc.
  Cor barbatesc,cor mixt cor de copii,cor de fete.Orchestra
  mixta,orchestra de mandolini,orchestra de viori.Fanfara.Forma-
  ti orchestrale cu diferite instrumente,cari cinta la grupurile
  de inchinare.Diferite grupuri vocale.In bisericile ortodoxe,
  preotul i-si cinta predica.Tobele i-si au si ele rolul lor.La
  noi in biserica cind au aparut tobele,cineva suparat,le-a taiat.Daca ar fi sa tinem cont de dorintele tuturor membrilor
  din biserica ce s-ar intimpla?Cine are inima buna sa cinte.
  Desigur mereu trebuie sa ajustam si sa limitam,timpul,melodii-
  le,taria sunetelor,jocul cu sentimentele cintaretilor si a
  bisericii,nu este usor sa tii un control riguros,numai pasto-
  rul stie toate si cauta sa faca pace.CINEVA A SPUS CACI DEPA-
  RTAMENTUL DE MUZICA ESTE DEPARTAMENTUL DE RAZBOI DIN BISERICA.
  Avea dreptate,stia el ce spune.Din sala este usor sa critici.
  Haideti cu o inima sincera sa-I cintam Domnului Isus o cinta-
  re de LAUDA,si sa numai fim suparati.Iar toate celelalte mani-
  festari provincial-cultural-legaliste,sa le lasam sa le rezol-
  ve pastorii.gwg.

• 26
  George W.Galis :
  Septembrie 7th, 2008 at 01:45

  George W.Galis.-(Exod15:20)”Maria, prorocita,sora lui Aron,a
  luat in mina o timpana,si toate femeile au venit dupa ea,cu
  timpane si jucind.”-(2 Samuel 6:4)”David juca din rasputeri
  inaintea Domnului,si era incins cu efodul de in subtire.”-
  In anul 2003 eram in Ierusalim pentru trei lunii,intr-o vinere seara am vizitat o biserica de Mesianicii,(Evreii crestinii)
  cintarile de inchinare erau cintate de toata biserica jucind
  si batut din palme,era o atmosfera cereasca caci ei cintau
  din toata inima lui Isus-Mesia,m-au luat si pe mine intre ei,
  de si eram dintre neamuri,dar acum eram una spuneau ei.Noi
  evanghelicii am imprumutat ceva dela bisericile ortodoxe,cato-
  lice si din salile de concerte si opera.Avem o bucurie reti-
  nuta.Cineva spunea ca in “Casa Tatalui din Cer”,Catolicii
  vor fi in etajul dela subsol,caci ei spun caci ei sint primi
  adica baza,iar penticostalii vor fi la ultimul etaj,caci ei
  sint galagiosi prin cintarile lor si rugaciunile lor.Vreau
  sa spun caci din 1944 dela 10 ani sint in biserica crestina,
  si mi-au placut cintarile,dar sint o fire adaptabila la orice
  cultura.In Romania,Austria,Israel si aici in USA,am fost in
  foarte multe bisericii dar cintarea oricum sar manifesta
  cineva in timp cel lauda pe Dumnezeu nu m-au afectat,ci m-am
  alaturat manifestindu-mi bucuria.Putem discuta multe lucruri
  despre muzica.Exemplu unor cintari care au ramas celebre.Cum
  intr-o noapte de Craciun pe fontul celui de al doilea raz-
  boi Mondial,cind trupele germane si cele americane stau fata
  in fata,era tacere,si dintr-o data un soldat neamt a inceput
  sa cinte cintare”O Noapte Preasfintita”,la care sau adaugat
  totii soldatii germanaii-americani,au iesit din transe si
  sau apropiat unii de altii si sau imbratisat.Nu-i asa ca
  noi oameni sintem niste fiinte ciudate.GINDITI-VA.gwg

• 27
  George W.Galis :
  Septembrie 7th, 2008 at 13:55

  George W.Galis.-Ma adresez tinerilor cari se antreneaza pe
  internet la discutii.CITIT MULT,si INVATATI SA GINDITI.Nu
  cred caci nu aveti altceva mai bun de facut,doar sa discutati
  orice subiect fara sa-l cunoasteti.Ginditi-va la cei ce dis-
  cuta o tema care va intereseaza,puneti intrebari,si straduiti-va sa intelegeti raspunsul dat,ginditi bine si nu va pripiti
  cu un raspuns dat la intimplare.Acest lucrul duce la discutii
  inutile,nefolositoare.Sint o multime de subiecte frumoase,fo-
  lositoare,experiente din viata cari vor fi o binecuvintare
  pentru cei ce le urmaresc,si atunci toti vom fi multumitii.Internetul este facut sa ne apropie pe unii de
  altii,sa invatam unii dela altii,dar sa ne respectam unii pe
  altii.Sa invatam sa respectam si opinia altora,sa o intelegem.
  In final toate drumurile duc la Roma.Cine citeste sa inteleaga
  ce vreau sa spun.Dumnezeu a dat intelepciune si pricepere tu-
  turor oamenilor.Cea mai mare stiinta este sa intelegi si opi-
  nia altora,si sa o dezvolti pina ajungeti la punctul comun.In
  lucrurile in care am ajuns de aceiasi parere sa mergem im-
  preuna in altele in care avem alta opinie,Dumnezeu ne va lu-
  mina.Intelepciunea care vine de sus este blinda usor de in-
  duplecat plina de roduri bune,si astfel se face pace,care
  intrece ori ce pricepere.Nu-i asa ca toata viata invatam?
  gwg.

• 28
  Adrian Schiopu :
  Septembrie 22nd, 2008 at 12:59

  Pana la urma - zic eu articol echilibrat / bun - despre stilul muzical nu fac nici o remarca, dar ceea ce este sigur este ca muzica crestina trebuie sa fie bazata pe anumite principii si au fost mentionate si mai sus si zic eu sunt benefice…

  … eram intr-o trupa, si la un concert vocalistul spune: “Noi nu suntem o trupa crestina” - eu penticostalul de mic copil - cu iesiri carismatice totusi dupa 90, am zis: nu se poate - eu cant intr-o trupa crestina… dar a venit completarea

  “suntem 3 crestini care cantam intr-o trupa si facem muzica” - si cred ca de aici incepe totul… omul interior asa cum se spune si mai sus…

  Imi place si titlul acestul articol - care nu mentioneaza “Muzica Crestina” sau necrestina - pentru ca muzica este muzica, noi suntem cei care facem diferenta…

• 29
  MISU :
  Septembrie 26th, 2008 at 08:01

  VA SALUT CU PACEA DOMNULUI,AM SI EU O NEDUMERIRE FRATII MEI.CUM VI SE PARE FRATI SURORILE SAU GRUPURILE CARE CINTA IN BISERICILE NOASTRE LA AMVOANE SAU PUPITRE,CREDETI CA CINTA PTR DUMNEZEU SAU PTR MARIREA LOR. EU ASA VAD .NU STIU VOI CUM VEDETI TOATE ACESTE LUCRURI.IMI ADUC AMINTE DIN BIBLIE DE UN PASAJ CARE ISUS SPUNE CA PENTRU EII MIAM DAT VIATA IATA TATA PE ACEI CARE TU MIAI DAT .AMIN SI PE CURIND

• 30
  Adrian Schiopu :
  Septembrie 26th, 2008 at 14:27

  Frate, greu de inteles mesajul tau - dar un pastor crezi ca predica pentru Dumnezeu sau pentru marirea lui?

  din partea mea trupa poate sa stea si in sala si chiar stiu o bisrica in america unde trupa sta pe lateraul bisericii cumva si biserica nu se uita tot timpul la trupa in fata si mi se pare interesant ca de multe ori ne “inchinam” la trupa din fata nu la Dumnezeu…

• 31
  George W.Galis :
  Septembrie 26th, 2008 at 21:53

  George W.Galis.-Muzica apartine tuturor oamenilor.Dumnezeu,a
  dat compozitorii celebrii.Bach ne-a dat “Cuvintul lui Dumne-
  zeu”.-Mozart ne-a dat”Risul lui Dumnezeu”.-Beethoven ne-a dat
  “Focul lui Dumnezeu.”-DUMNEZEU ne-a dat MUZICA,pentru ca noi
  sa putem sa ne rugam fara cuvinte.”-Acesti copozitori celebrii
  prin operele lor au imbogatit Bisericile mai intii.Cine sintem
  noi sa credem caci numai cintarile noastre Ii plac lui Dumne-
  zeu?Sa nu ne ingimfam(mindrim).Cine a descoperit notele mu-
  zicale?Dumnezeu a dat tuturor iubitorilor de muzica talente.
  Daca despre carti se spune cercetati totul si luati cei bun,
  asa se poate spune si despre muzica.Inaintea lui Dumnezeu,cin-
  tare de lauda este pretuita.Sa Il lasam pe El sa judece.Si
  muzica trebuie inteleasa.Si melodia vorbeste nu numai textul unei cintarii.Starea inimii!Fiecare sa se cerceteza pe el insu-si,si atuncia va avea cu ce sa se laude cu privire la el
  si nu la altul.S-ai lasam pe cei ce cunosc muzica sa ne vor-
  beasca.Sa Ii lasam sa slujeasca prin cintare in bisericile
  noastre sa nu-i judecam.Sa-i pretuim caci ei fac o lucrare,
  pentru Domnul!

• 32
  Ruben Tecar :
  Octombrie 25th, 2008 at 12:21

  In primul rand apreciez faptul ca acest articol este bazat pe exemple biblice in toate ideile expuse si nu pe experientele avute sau traite de unul sau altul… Noi oamenii suntem diferiti insa cu totii trebuie sa ne raportam la Cuvantul lui Dumnezeu.

  Cred ca ar fi bine daca am lua aminte si la versetul din Evrei 13.7 si sa-l aplicam si in domeniul muzical : “Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire, şi urmaţi-le credinţa!”

  Un articol foarte bun!
  Dumnezeu sa ne lumineze pe toti!

Tu ce părere ai?