Lumină din lumină
Lumina este una dintre cele mai pure forme de energie existente. Vorbind despre lumina vizibilă, ea a fost creată în aşa fel încât, să poată pune în evidenţă frumuseţea creaţiunii macroscopice. Mai întâi, înainte de toate, Dumnezeu a creat lumina, ca mai apoi să poată modela sub reflexia ei frumuseţea naturii de care noi azi ne bucurăm atât de mult. Oamenii de ştiinţă au descoperit un caracter dual al luminii: ea este compusă dintr-o componentă corpusculară şi una unduală, electromagnetică. Dacă ar fi fost doar electromagnetică, n-am fi putut vedea nimic din cele superficiale, ci am fi scrutat la nesfârşit adâncimile, observând doar lucrurile infime, comparabile cu lungimea de undă a luminii vizibile. Dacă, în schimb, lumina ar fi fost doar corpusculară, nu am fi văzut niciodată curcubeul, dorinţa lui Dumnezeu şi Legământul Său de a ne face bine şi nu rău. Totodată, am fi văzut lucrurile doar superficial. Cunoscând acestea, oare ce învăţătură putem trage, sau ce însuşire nevăzută a Creatorului putem descoperi? Aş vrea să împărtăşesc cu voi învăţătura, pe care am primit-o ca urmare a acestei creaţiuni prioritare a lui Dumnezeu, lumina. Am observat, în primul rând, cum Dumnezeu se foloseşte foarte atent de aceste proprietăţi ale luminii, atunci când priveşte la noi oamenii. Numai aşa ai putea explica de ce unii oameni, care fac binele, dar care nu au o inimă tocmai bună, sunt totuşi iubiţi de Dumnezeu. Când fac binele, El îi priveşte prin componenţa corpusculară a luminii, observând lucrurile de la suprafaţă şi se bucură de ei şi-i doreşte. Alteori, când omul săvârşeşte fărădelegea şi multe răutăţi, El tot îi iubeşte, privind, prin componenta unduală a luminii, în inima omului, descoperind acolo gândul veşniciei.
Din păcate, noi oamenii, privim tocmai pe dos toate lucrurile, observând mereu răul. Soluţia ar fi să privim pe oameni prin obiectivul numit Isus şi astfel, vom începe şi noi să-i iubim.
Există cuvântul har, rostit de Domnul Isus, prin care suntem chemaţi să fim lumini. Doamne ajută-ne să fim lumină din Lumină. Să punem în evidenţă frumuseţea, iar lucrurile rele să le îndepărtăm. Să fim noi o pildă prin viaţa noastră, în care să nu existe nimic de ascuns.
Îmi amintesc cuvintele memorabile ale unui om învăţat, care spunea, parafrazând: Întunericul nu pleacă dacă vorbeşti împotriva lui, ci doar dacă aprinzi o lumină cât de mică. Doamne, aprinde-ne!
- Paul Baias
- Vizualizări: 2546
- Comentarii: 38
- Categorie: Numarul 22 Numarul 23
- Tipareste
- Trimite Prietenilor



























ianuarie 14th, 2008 at 12:48
parca scrie muuuuult mai bine de cand e casatorit!
Frumos….Dumnezeu sa te binecuvinteze!
ianuarie 14th, 2008 at 16:41
daca asta-i secretul, atunci insoara-te repede si tu mai Mihai Cretza
! 
ianuarie 25th, 2008 at 22:23
intunericul este absenta luminii
cand apare lumina… intunericul dispare 
ianuarie 29th, 2008 at 09:47
Lumina adevarata este cuvantul lui DUMNEZEU care vine peste tine cand o citesti,credeti si cercetati BIBLIA caci chiar acolo este lumina ,ISUS E LUMINA LUMII.AMIN
februarie 9th, 2008 at 17:27
S-a scris aici doar de lumina vizibila,materiala formata din fotoni cu caracteristici de corpuscul si unda precum si de Iisus care este pe drept cuvant Lumina lumii care s-a intrupat pentru noi daruindu-se pentru noi si daruindu-ne si noua Lumina din Lumina Lui DUMNEZEU TATAL CERESC,dar eu va scriu ca fericit este cel care a vazut Lumina lumii si mai fericit este cel caruia DUMNEZEU i-a aratat Lumina sufletului sau.
Care dintre voi cu ochii vostri pamantesti v-ati vazut Lumina
propriului vostru suflet?
NIHIL SINE DEO!
mai 31st, 2009 at 15:03
As intreba ceva daca nu-i cu suparare:
Lumina, intradevar este electromagnetica – in componenta sa ondulara – sau doar se aproximeaza prin forma ei de a fi, cu undele electromagnetice?
Altfel spus, lumina produce prin ea insasi electromagnetism, spre a fi numita unda electromagnetica, sau nu?
mai 31st, 2009 at 15:39
Dumnezeu ne scrie in biblie ca va veni vremea cand o sa ne stregem lacrimile din ochii si va fi numai veselie. (eu tot ce spun este comic)
mai 31st, 2009 at 19:29
Sufar,aprins Lumina,pot, pentruca neputinta intunericului mi-i lumina mea! Sunt plin de Faramita TA INTUNECATE de atata LUMINA!Vrea cineva Lumina? Iat-o trecatorule! Usa inspre salasul ei are numele de s u f e r i n t a !! Daca vrea sa intre cineva,daca a intrat cineva intindeti-mi mana experientei voastre si mie neputinciosul! Multumesc!
iunie 1st, 2009 at 13:12
obiectivul ISUS -mai da destepti mai sunteti!
cautam ce iubim ,iubim lumina vom fi transparenti ,
mai greu e sa vedem cu inima -asta aduce caldura ,este o stare care mai intai trebuie sa existe intre crestini ,ca acestia sa poata duce celor din jur valorile pierdute demult.
iunie 1st, 2009 at 14:57
@carmen
Pentru a da sens metaforic luminii si sa o spiritualizam, va trebui sa-i cunoastem macar cateva din aspectele ei fizice.
In afirmatia ta de mai sus, prin care “lumina ne-ar face transparenti” eu ma cam indoiesc!
Suntem transparenti daca permitem noi luminii sa ne traverseze, “sa ne desfaca in curcubee stralucitoare” – dupa cum spune un poet crestin in poezia “Lasati lumina”.
iunie 1st, 2009 at 15:42
depinde ce vrei sa spui “prin a permite noi lumii sa ne traverseze” tocmai asta e problema suntem traversati de lume si nu de DUMNEZEU ,iar lumea si pofta ei piere.(sunt mai grea de cap, doar sunt femeie).
iunie 1st, 2009 at 15:46
uite vezi nici nu am citit cum trebuie imi cer scuze aveti dreptate !,nu degeaba am facut paranteza aia!
da ati spus luminii ,nu lumii ce nostim!
iunie 1st, 2009 at 20:12
Cand lumina-n tine scade,cresc a umbrelor poveri/Cand virtutea-n pofte-ti cade,pierzi cerestile puteri!/Cat de bine-ti face tie DUMNEZEU cand esti falos/ Ca te-aduce-n saracie si te-arunca-n lacrimi jos!…/- Sa fie vrio faramita de adevar de lumina pe-aici? Mi-i teme sa nu ma incerce miopia?!
iunie 1st, 2009 at 23:18
Prof. C-tin G.,ne vorbeste de cele trei lumini accesibile omului.
1.Lumina ochilor de care avem nevoie, sa nu ne ciocnim.
2.Lumina mintii,-prin ceeace invatam ,acumulam ne cultivam.
3.,,,LUMINA NECREATA,,…,de care ne impartasim precum, de razele soarelui fara sa ne unim cu ea..,dar nici nu suntem despartiti de aceasta lumina.
______________________
Acum cat..,si ce.., ajungem sa vedem..?
Asta cred ca, numai Dumnezeu o stie…!?
iunie 2nd, 2009 at 09:38
…o stie sigur EL,si o vede aproapele cand: vad limpede si traiesc smerit bucuria nasterii din nou,smerenia,ascultarea,bunatatea,iubirea vrajmasului,harnicia,buna cuviinta in modul de a ma imbraca,vorbi,respecta,invata cu pilda mea copiii,de a ma ruga cu umilinta din lumina starii de pacatasenie,in a nu citi Sf Scriptura picior peste picior stnd relaxat la o cafea,in a spune altora nu de o lumina mentala.emotionala ci de una concretizata-calauzita de SFANTUL DUH-practica mea,urcusul istovitor al curatirii de patimi -Golgata mea!Iata,retrospectiv cincizecimea! Victoria Luminiii concretizata in mii de voci: CE SA FACEM? POCAITI-VA! Sunt pacatos sau sfant? Am lumina pacatoseniei sau ma lafaiesc in pierzatoare,pagubitoare a sfinteniei false? Ma voi putea apropia de intelegerea LUMINII cu o minte plina de informatii stricate si o viata compromisa? Nu cumva curiozitatea luciferica ma imbie spre cunoasterea Abstactului Nepatrunsului-INTUNECAT de atata LUMINA, cu lutul firii vechi pe aripi? Nu cumva m-a orbit muscatura sarpelui batran sa vorbesc fara acoperire ca un mijloc massmedia? Nu cumva mai cred ca Lumna din noaptea Invierii de la Sf Mormant de la Erusalem, daruita numai Bisericii Ortodoxe,si probata, este o contrafacere? Iertati-ma daca vad ceea ce >nu trebuie>!
iunie 2nd, 2009 at 12:03
aveti ochelari buni!
iunie 2nd, 2009 at 17:11
Voiam sa abordez problema luminii din prisma (nu cea a refratiei)in care, in perioada scolii eram nedumerit la poeyia lui Eminescu “La steaua”. Am ramas cu un lapsus in gandire fiind nedumerit si astazi in fata strofei:
“Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.”
As dori sa-mi exprim nedumerirea in privinta imaginii potrivit careia, corpusculul luminii e asemenea unui vehicol de viteza foarte mare, care lasa in urma sursa de provenienta si o ia de unul singur, independent de ceea ce se mai intampla in urma lui. Eu tind sa cred ca lumina e strict dependenta de sursa ei si cu toate ca Eminescu a fost mare poet, n-a avut dreptate cand a scris (potrivit timpului sau de altfel) ca steaua ar fi murit de mult, insa lumina ei tot vine de una singura spre noi.
Daca tot este electromagnetica lumina, atunci de ce nu se imping corpusculii luminii precum electronii din electricitate ci devin autonomi. Ce sursa de energie le da autonomie de zbor daca stiinta de azi ii da dreptate lui Eminescu?
Intrebarea e pentru autorul articolului, daca are timp sa intervina!
iunie 2nd, 2009 at 18:20
@ics , post 17. Autorul incearca sa explice cumva dualismul unda-corpuscul al fotonului. Fata de electron ori proton, fotonul nu are incarcare electrica, ci doar energie. Voi reveni cu o poveste mai detaliata daca se considera necesar.
iunie 2nd, 2009 at 23:49
Vrajmasul Luminii nu se sperie de cei ce vad pe cei ce vad!El se sperie cand cei ce inca mai vad concretizeaza practicii,hotarati ceea ce vad, Carmen!
iunie 3rd, 2009 at 00:49
@CelCeCiteste
Subiectul mi se pare interesant. Poate ca nu mi-am expus bine nedumerirea.
Electricitatea e o miscare dirijata de un potential electric, ceea ce altfel spus, fiecare electron se orienteaza in directia data de camp si-l impinge pe cel din fata lui. De aceea, in momentul conectarii la retea, curentul ajunge instantaneu la capatul celalalt. De fapt se transmite miscarea electronilor si nu parcurgerea lungimii firului de catre o entitate numita curent.
Nedumerit ma intrebam si eu daca asa ceva se intampla si in cazul luminii! Daca-i asa, atunci si fotonii luminii sunt asezati unul in spatele altuia si cuminti se imping. In momentul cand steaua moare, ultimul nu mai impinge, penultimul nici asa, deci lantul se opreste.
Daca asta-i metoda de transmiterea luminii atunci este impropriu a se vorbi despre deplasarea unui foton din locul sau in timp de o secunda cu 300 000 de kilometri mai incolo, intrucat s-a transmis doar miscarea, prin impingerea corpusculilor unul de catre celalalt, nu a avut loc o deplasare propriuzisa pe distanta amintita a fotonului (corpuscul) luat in considerare.
Nu stiu daca am putut sa ma fac inteles, insa persist in neintelegerea fenomenului.
iunie 3rd, 2009 at 22:24
…si-apoi a intelege necazurile vietii in destinatia lor nevazuta e o lumina de mare pret in sfesnicul mintii!…
iunie 4th, 2009 at 09:29
@ics, post post 20. E ceva mai complicat. Fotonul este o forma de transfer de energie, nu o particula in sine. Viteza luminii se refera la viteza de deplasare a undei, nu a unui foton singular. Toate particulele analizate de mecanica cuantica prezinta dulismul unda-corpuscul.
Nici cu curentul electric nu e mai usor. Conform modelului planetar electronii sunt transferati din atom in atom. De aceea vorbim de materiale mai mult ori mai putin conductibile, reflecta usurinta cu care electronii sunt transferati.
iunie 4th, 2009 at 19:25
Ai putea, CelCeCiteste,sa parafrazezi afirmatiile tale cu ochelarii smereniei? Iarta-ma!
iunie 5th, 2009 at 12:17
@CelCeCiteste
Ai dreptate! Eu vreau sa-mi explici empiric lucruri in fata carora insasi stiinta sta cu mainile incrucisate!
iunie 5th, 2009 at 13:57
La deschiderea anului Universitar la Facultatea de jurnalistica,L Blaca SIBIU Sectia BACAU, Decanul a spus printre altele: Jurnalistul care nu e in stare sa explice nu-i facut pt jurnalism!Mai cu ochelari: ce te apuci oala, vrei sa explici cum este si de ce olarul tea facut oala?!M-as opri aici Ics!
iunie 5th, 2009 at 17:55
@ics, post 24. Nu sunt convins de faptul ca s-ar sta cu mainile incrucisate. Vezi, ceea ce nu vad cu ochiul liber oamenii inteleg prin modele. De aceea este util modelul atomic al atomului, de exemplu. Cei mai multi dintre oameni, desi au terminat un liceu nu vor intelege ce este cu principiul li Pauli, cu privire la spinul electronului ori la principiul incertitudinii al lui Schrodinger. Nu se poate explica totul cu 1+1 =2. Pur si simplu e nevoie de un aparat matematic mult mai complex.
iunie 5th, 2009 at 17:58
@laurentiu, post 23. mai exact?
iunie 5th, 2009 at 19:22
Stiintele exacte merg pana acolo unde -e intr-adevar o zona mirabila,Divina-materia se transforma in spirit si invers!Smerenia insa poate explica ,cui isi bate capul,ca dincolo de zona aceea unu si cu unu fac tot unu! Cheia accesului la intelegeri superioare sta in smerenia traita si nu in cea etichetata! Coborarea ar fi in cazul asta direct proportionala cu urcarea!
iunie 6th, 2009 at 04:00
@CelCeCiteste
Principiul lui Pauli inca mi-l amintesc prin simplitatea in care mi l-a spuzs la vremea lui profesorul de fizica. Ne spunea asa: Doua lucruri nu pot exista simultan in acelasi loc si in acelasi timp. Exista si astfel de forme simple de a explica lucrurile. Nu trebuie neaparat sa folosesti matematica (o materie extraordinara in sine) dar care spune lucruri mult mai greu de inteles (ca de exemplu faptul ca 0!=1 (zero factorial este unu).
Referitor la principiul lui Schrodinger, nu stiu daca nu-i vorba de principiul incertitudinii lui Heisenberg. Eu l-as enunta pe scurt si pe acesta sub forma ca: “O particula nu poate in acelasi moment si sa stea si sa se miste.” (miscarii trebuindu-i variatie de spatiu si timp este incerta starea particulei la un moment dat).
iunie 6th, 2009 at 11:58
@CelCeCiteste
Daca in modelele noastre stiintifice e nevoie de dualism “particol-unda” pentru intelegerea (sau pretentia de a intelege ) neintelesurile, poate vei fi mai impaciuitor cu “trinitatea” teologica a crestinismului. De bunaseama ca operatorii “hamiltonian” si “lagrangean”, care intervin in evolutia sistemelor fizice spatio-temporale, sunt, precum amintesti tu, greu de inteles.
Dar e mult mai pe inteles de exemplu: “Principiul actiunii minime!” (Eu il inteleg teologic sensul).
iunie 6th, 2009 at 13:02
Eu m-as verifica cam asa:M-am smerit pana la limita cutare si mi s-a recompensat cunoasterea pana la limita cutare!…
iunie 7th, 2009 at 23:41
@ics, foarte corect, insa p. lui Schrodinger e echivalent principiului incertitudinii al lui Heisenberg
Aici e o descriere interesanta a diferentelor de abordare http://ebtx.com/ntx/ntx30a.htm.
Nimeni nu zice ca matematica e usoara. Ceea ce suspectez eu aici e faptul ca smerenia vocala a unora de pe aici e doar oglinda lenei de a nu practica drumul cu spini al intelegerii rationale.
Si nu am nimic contra a ceea ce sustine crestinismul, am cu agresivitatea celor care nu vad altceva decat litera Bibiliei, Sola Scriptura cum s-ar zice.
iunie 8th, 2009 at 19:29
Pe cel smerit DUMNEZEU il innalta si nu oricum sau oricand ci la vremea randuita de EL!Ce usurati si senini sunt cei care si-au pocait intelegenta,intuitia-psihologia lor supusa criteriilor normalului-firii!
iunie 9th, 2009 at 12:10
Cancerul ar putea replica chirurgului:Nu suport agresivitatea bisturiului!…Dar sufletul bolnav primeste vindecarea!…
iunie 11th, 2009 at 14:00
@laurentiu. Chiar vrei sa fii bagat in seama? Intelege tema dialogurilor si integreaza-te.
iunie 11th, 2009 at 15:27
Si dezordinea are ordinea ei! Depinde pana unde ajunge RAZA Salvatoare!…
iunie 11th, 2009 at 16:19
@laurentiu – sa inteleg ca doresti sa facem schimb de vorbe mestesugite si metafore? Nu ma bag, nu am ajunge la nici o concluzie.
iunie 11th, 2009 at 21:25
Obscurul unora e precautie confotabila!