Şi lui David i-a fost frică!

Adesea cele mai puternice experienţe cu Dumnezeu au avut ca punct de plecare cele mai adânci suferinţe. Prinşi la mijloc, fără scăpare, cu mintea cotropită, probabil înlemniţi, ajungem de multe ori să privim în ochi realitatea fără mască, lipsiţi de putere. Printre gemete şi lacrimi, cu ochii holbaţi spre nicăieri, încercăm să găsim un sens, deşi suntem aproape siguri că el nu există.Suferinţa nu ne-a dat satisfacţia să ne anunţe înainte de a da buzna în viaţa noastră. Nu s-a sinchisit nici măcar să ne întrebe dacă suntem pregătiţi sau nu. A venit pur şi simplu. Şi pare normal să te întrebi în astfel de momente: “De ce eu?”, “De ce acum?”, iar apoi să spui “Totul era perfect, nu aveam nevoie de asta!”

În spatele murmurărilor, a fricii, a suferinţei brute, stă însă, o mână nevăzută, a unui Dumnezeu care controlează totul. “Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi găseşte scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi”, spunea David în Psalmul 64. Te-ai aştepta ca acest om să nu fi avut momente de teamă, de disperare, poate anxietate, suferinţă cruntă. Însă, NU. Cu câteva versete mai devreme, el vorbeşte despre trăirile lui: “Ascultă-mi glasul Dumnezeule când gem! Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrăjmaşului de care MĂ TEM!” Regelui David i-a fost teamă. Acest om, însă, a văzut dincolo de teama lui. A văzut dincolo de neputinţa lui. A văzut realitatea din spatele ecranului sumbru al primului impuls. David a înţeles că Dumnezeu are un plan. “Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică şi mărturisesc: Iată ce a făcut Dumnezeu şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui”, spune David în acelaşi psalm.

Suferinţa poate fi transformată în binecuvântare. Ea poate constitui un bun drum al maturizării. Prin ea putem înţelege multe dintre aşteptările lui Dumnezeu cu privire la noi. Condiţia e să vedem dincolo de suferinţă planurile lui Dumnezeu. Acest lucru va aduce fericire în viaţa noastă şi o mărturie de netăgăduit în faţa oamenilor. Când suferi, când simţi că totul se sfârşeşte, când nici măcar putere să te aduni nu mai găseşti, aminteşte-ţi numai atât: şi lui David i-a fost teamă, a suferit şi el, dar a ştiut că în spatele suferinţei lucrează Dumnezeu.

(4 vot(uri), medie: 4.25 din 5)

 Loading ...

• 1
  lucianrotaru :
  ianuarie 9th, 2008 at 10:37

  “si unui barbat adevarat ii este frica, dar el este singurul care stie asta”

  sau

  “diferenta dintre oamenii obisnuiti si eroi sta in faptul ca ultimii isi stapanesc frica”…

• 2
  micutza :
  ianuarie 12th, 2008 at 19:35

  frumos articol!! si eu am zis “totul era perfect, nu aveam nevoie de asta!” si multi altii, dar cred ca era necesar si toate-s cu un scop…ma rog ca Domnul sa ne ajute sa luam atitudinea corecta in momentele grele.

• 3
  carmel :
  ianuarie 16th, 2008 at 16:37

  Multumesc pentru aprecierile voastre legate de material.
  Si pentru ca nu am lasat un comentariu de mult pe site, vreau sa il felicit pe Darius pentru felul cum arata si functioneaza site-ul de la inceputul acestui an. Dar nu numai pe el, mai degraba pe toti cei care lucreaza in fiecare zi pentru ca vizitatorii sa poata citi lucruri noi si interesante. Domnul sa va binecuvanteze!

• 4
  catalina ene :
  ianuarie 22nd, 2008 at 00:19

  Da recunosc ca in diferite circumstante mi-a fost tare frica…dar mi-am adus aminte ca in Cuvint Dl spune sa nu ne fie frica si atunci am si chemat Numele Domnului in ajutor si marturisesc ca am simtit cum toata frica a disparut …era ceva ca o prezenta ce ma infasura iar Dl a ridicat-o .Slava Lui.
  ,,DZEU E TARIA MEA,,

• 5
  Silviu :
  februarie 2nd, 2008 at 18:01

  De multe ori cand vedeam ca in fata mea stau anumite probleme dificil de rezolvat,imi era frica ca lucrurile vor decurge rau.Dar INTOTDEAUNA Dumnezeu a facut sa vad ca frica mea era nefondata,ca El se implica in problemele mele dificile si ca ceea ce eu nu puteam rezolva,rezolva El.Cand ma aflam in fata problemelor imi era teama,dar dupa ce treceam de ele zambeam.Frica se transforma in zambet dintr-un singur motivUMNEZEU.

• 6
  yo :
  februarie 13th, 2008 at 18:25

  

Tu ce părere ai?