Mi-a placut ce am vazut la Baia Mare, luni seara. Foarte multi oameni cantand absolut incantator intr-o biserica imensa. Atat de multi au fost ca la ora 5, cu o ora inaintea inceperii slujbei, toate locurile au fost ocupate. Locurile cele mai bune erau deja de la 4.30 luate.

La ora 6, holurile si demisolul bisericii au fost deja neincapatore. Asta se intampla intr-o biserica cu o capacitate de 1500 de locuri pe scaune, in sala mare. In total, cred ca au fost vreo 2500 de oameni.

Intersectiile din jurul bisericii au fost blocate. Politia rutiera a aplicat destule amenzi crestinilor care si-au lasat masinile la intamplare, blocand traficul. Si bine au facut! Sper sa le fi dat amenzi suficient de usturatoare incat sa nu mai parcheze aiurea, alta data. Am auzit ca au venit si vreo 2 televiziuni sa surprinda evenimentele de afara. Sunt entuziasmat de amenzi, nu pentru ca mi-ar fi dragi politistii sau pentru ca am incredere in ei, ci pentru ca suntem foarte necivilizati si avem nevoie de sanctiuni sa ne mai civilizam putin. Erau locuri suficiente la 3 minute de mers pe jos de biserica. Dar cum sa-si parcheze crestinul penticostal masina acolo? Ea trebuie lasata exact in usa bisericii! Ne-am invatat foarte rau in privinta asta si avem nevoie sa fim corectati.

Pe de alta parte, Speranta a cantat foarte frumos. Aseara am admirat lucrarea unor oameni dedicati si plini de pasiune. Totodata, am regasit grupul Speranta care mi-a facut adolescenta atat de frumoasa.

Dezamagirea provocata de pierderea lui Marius s-a vindecat aseara total, vazand ca acest grup, aceasta Misiune, a continuat sa mearga asa cum spune Biblia, “din putere in putere”.

Cand eram tanar, generatia mea se impartea in doua: cei care ascultau Speranta [considerati a fi legalistii] si cei care acultau muzica de inchinare. Cine ar fi crezut atunci ca Alin Timofte va ajunge sa cante cu Speranta?

Ma bucur ca odata cu ei, incep sa cada lanturile grele ale legalismului. Ca prin lucrarea lor, ne readuc in antentie cantarile vechi. Ca plini de entuziasm canta noile cantari pe care Domnul le da acestei generatii.

Ce mi-as fi dorit sa fie putin diferit, ar fi fost ca Speranta sa aiba mai putini prieteni. Inteleptul spune: “Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui” [Proverbe 18:24]. Nu stiu daca se poate aplica aici acest verset. Poate ca sunt eretic, dar mi-ar fi placut sa aiba timp fiecare pentru mai mult de o singura cantare.

Cat despre pastorul Hututui care a predicat, sa ne traiasca! Experienta lui vasta si-a spus din plin cuvantul. Domnul i-a dat intelepciunea sa aleaga un mesaj energic si foarte potrivit, atat ca si continut, cat si ca lungime pentru aceasta situatie.

Mihai Chirigut